De obicei, când mă gândesc la o cetate/fortăreaţă/castel românesc, în afara arhicunoscutelor Bran, Sighişoara şi Peleş, memoria mea începe să-mi facă probleme, iar exemplele  sunt tot mai puţine pe măsură ce încerc să mă gândesc la locuri cu adevărat speciale, relevante pentru istoria ţării, impresionante prin statura cu care domină relieful înconjurător şi evidenţiate câteodată de ignoranţa ce le ascunde. Lista mea nu e exhaustivă, e doar rezultatul unor scurte căutări pe net. Am încercat să scot elementele cunoscute de pe listă (aşa se explică lipsa Branului sau Sighişoarei) şi să obţin o împrăştiere cât mai eficientă la nivelul întregii Românii.

1. Cetatea Saschiz

Cetatea construită pe un deal împădurit este opera comunităţii germane din zonă. Zidul de incintă este înalt de 9 metri iar de-a lungul lui au fost inserate şi Turnul Şcolii, Turnul Muniţiei, Turnul Voievodal, Turnul Preotului, Turnul Porţii şi Turnul de Pază. Din capela cetăţii nu a mai rămas decât o ruină astăzi iar singura urmă intactă este fântâna adâncă de 65 de m care ar face legătura, printr-un tunel subteran, cu centrul comunei Saschiz.

2.Cetatea Rupea

Cetatea Rupea a fost construită pe un masiv de bazalt în apropierea drumului ce lega Transilvania de Moldova şi Ţara Românească prin pasurile sud-estice. Atestată documentar din 1324, cetatea pe care putem să o vedem astăzi a fost construită în trei faze. In prima fază, ce a precedat colonizarea germană, a fost construită cetatea de sus, cetatea de mijloc în secolul al XV-lea iar cetatea de jos în secolul al XVII-lea.

Rupea a fost cunoscută sub numele de Ramidava, anterior cuceririi Daciei, un castru cu denumirea Rupes (stâncă) fiind aşezat în aceeaşi zonă.

3. Cetatea ţărănească Râşnov

Cetatea Râşnov, una dintre cele mai bine păstrate cetăţi din România, a fost construită de către locuitorii Râşnovului. Datorită faptului că cetatea are o fântână adâncă de 143de metri în interior, ea a căpătata o reputaţie unei cetăţi de necucerit. De altfel, invaziile tătarilor în Ţara Bârsei erau de neoprit, mai puţin la poalele Râşnovului şi a cetăţii Braşovului.

O legendă spune că, în timpul unui asediu, râşnovenii au pus doi prizonieri turci să sape fântâna în mijlocul cetăţii şi i-au asigurat ca odată ce au terminat munca vor fi lăsaţi sa plece. Prizonierii au muncit timp de 17 ani timp în care au scris versete din Coran pe pereţii fântânii, soarta lor nefiind clară: unii spun că ar fi fost lăsaţi să plece iar alţii că ar fi fost executaţi după terminarea fântânii.

În timpul revoluţiei de la 1821 şi a celei din 1848 mulţi revoluţionari s-au refugiat în cetate.

4. Cetatea Heracleea (Enisala)

Cetatea Enisala este situată pe un deal ce domină împrejurimile, la intersecţia unor importante drumuri de apă şi de uscat. Cetatea a fost construită de bizantini şi genovezi la sfârşitul sec. XIII şi începutul sec. XIV. În timpul lui Mircea cel Bătrân cetatea a trecut în stăpânirea Ţării Româneşti, iar la sfârşitul domniei acestuia, când Dobrogea a fost cucerită de către turci, în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană.

5. Cetatea Poienari

Cetatea Poienari este situată la o altitudine de 850 m, pe un platou din culmea muntelui Cetatea. Construita de către Vlad Ţepeş domină Cheile Argeşului de pe o stâncă abruptă ce se înalţă la peste 200 metri deasupra Cheilor Argeşului.

Vlad Ţepeş, supranumit Dracula datorită cruzimii sale, a folosit munca forţată a unor târgovişteni răzvrătiţi în construirea cetăţii. În Letopiseţul Cantacuzinesc se spune că Vlad Tepeş, voind să pedepsească boierii târgovişteni, care îi uciseseră un frate  “ i-a ridicat pe toţi, câţi au fost oameni mari, pre toţi i-au înţepat de au ocolit cu ei târgul; iar câţi au fost tineri cu nevestele lor şi cu fete mari, aşa cum au fost împodobiţi în Ziua Paştilor, pe toţi i-au dus la Poienari de au lucrat la cetate până s-au spart toate hainele dupre ei şi au rămas toţi deznăscuţi în piele goale”.

6.Cetatea de Colţ

La limita munţilor Retezat, pe un colţ de stâncă, se găseşte Cetatea de Colţ. Construită de familia Candea din Râul de Mori la începutul secolului XXIV, cetatea a avut un rol defensiv şi a fost printre cele mai importante din Transilvania.

Legenda spune că Jules Verne a vizitat cetatea împreună cu femeie misterioasă, ce a devenit mai târziu sursa de inspiraţie pentru nuvela “Castelul din Carpaţi”.

7. Cetatea Devei

Cetatea Devei se află pe un deal vulcanic de pe teritoriul oraşului Deva, România. Astăzi, Cetatea Devei este o ruină, în urma unei explozii produse în anul 1849 în magazia cu praf de puşcă a fortăreţei.

8. Cetatea Caraşova

Cetatea a fost construită deasupra Cheilor Caraşului iar diferenţa de nivel între cetate şi râul Caraş, de la poalele dealului, este de aproximativ 200 m. Cetatea este înconjurată de prăpastie pe trei laturi. Prima menţiune documentară privind existenţa cetăţii este din 1323 iar în momentul apariţiei în documente, ea aparţinea regelui de atunci al Ungariei, Carol I Robert de Anjou. Printre castelanii de Caraşova, cea mai marcantă personalitate a fost cea a lui Filipo Scolari. Cetatea a fost cucerită de către turci în anul 1520.

9. Cetatea Neamţului

Cetatea Neamţului este printre cele mai cunoscute monumente medievale din România. Construită de Petru I, istoria ei este intim legată de cea a Muşatinilor şi a marelui voievod al dinastiei, Ştefan cel Mare. Se spune că în cele şase veacuri de existenţă porţile cetăţii s-au deschis doar pentru primirea lui Mihai Viteazul.

10. Cetatea Şiria

De la începuturile ei documentare (prima menţiune din anul 1318), a fost o cetate regală, iar numele cetăţii a fost legat de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, de Iancu de Hunedoara şi familia despotului sârb Gheorghe Brancovici, dar şi de familia voievodului Transilvaniei, Ştefan Bathory.