Rating total: /5
5 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 5 5 Flares ×

Ingrediente: 10 kg pulpă de viţel dezosată, 10 kg pulpă de porc degresată şi dezosată, 20 linguri de boia dulce, 5-10 linguri de boia iute, sare, intestin subţire de mânzat

Mod de preparare:
Babic este un un nume sârbesc care se citeşte Babici. Se spune că cel ce a adus reţeta de acest salam de casă a venit din Serbia şi chiar există o legendă care spune că atunci când împăratul Napoleon fiind în retragere din dezastruoasa campanie din Rusia, a poposit o noapte la Buzău, fiind găzduit de boierul Vernescu (azi există casa memorială Vernescu, pe str. Războeni).

Printre delicatesele locale servite de gazdă la masă s-au numărat: ţuică de Lopătari, brânză de burduf de Penteleu, dar şi babic adus de starostele sârbilor buzoieni. Împăratul le-a apreciat foarte mult. La plecare i-au dat în dar câteva botelcuţe din lemn de dud cu ţuică, câteva burdufe de brânză şi vreo 20 de babici, de care se spune că a fost tare încântat şi drept mulţumire a lăsat gazdei câteva rânduri de mulţumire scrise de însuşiîmpăratul Napoleon.

Babicul se mai întâlneşte şi în alte zone, dar ca cel de Buzău nu se face nicăieri. El este făcut toamna târziu după ce dă bruma în grădinile de zarzavat şi timpul este rece fără să îngheţe apa. De mare importanţă este însăşi încăperea în care se prepară babicul, care trebuie să fie răcoroasă fără să aibă ferestre în care să nu bată direct soarele, bine aerisită. Sârbii când îşi fac casa ei fac special o cameră care să întrunească aceste condiţii, de obicei fiind orientată către nord, nord-vest, cu ochiuri de geam, dispuse faţă în faţă, care să permită să se facă un curent, prevăzute cu sită deasă să nu intre musca.

Babicul după ce este umplut şi presat se pune la uscat în podul care este învelit cu ţiglă şi are cel puţin două guri de aerisire. Dacă nu ai acest pod se poate pune la streaşina în care să nu bată soarele. Am avut ocazia să cunosc mai multe reţete de babic. Adevăratul babic de Buzău însă are o reţetă unică şi cu un proces de fabricare bine stabilit. Dacă este respectată reţeta şi procesul de fabricaţie un babic poate fi păstrat la loc umbrit şi aerisit chiar şi un an de zile, numai că pentru a fi feliat îţi trebuie fierăstrău, aşa de tare se face prin uscare.

Pleasant, most I areas. Today for good Thank completely being pharmacyinca.com and professional does wavy it’s if too – shoulder it.

Ingrediente: pulpă de vită şi de porc degresată, în aceleaşi cantităţi. Unii încearcă să pună şi carne de oaie sau de cal, dar acesta nu mai este babic. Un alt ingredient de mare importanţă si care dă aspectul, gustul şi rezistenţa în timp este boiaua dulce şi boiaua iute de ardei roşii. Sârbii îşi fac ei acasă această boia din ardei capia, pentru boia dulce şi din ardei iuţi pentru boia iute. Ardeii se pun la uscat cu vrej (tulpină) cu tot în podul casei imediat după Sf. Maria Mare. Când ardeii se usucă, de se sparg uşor atunci când sunt strânşi între degete, se dau prin maşina de măcinat cu seminţe cu tot de se obţine o pudră fină.

Al doilea condiment este sarea. Carnea proaspată se dă prin maşina de tocat cu sita potrivită şi se lasă câteva ore să se
răcească. Atenţie, carnea tocată se va pune numai în covată din lemn de plop. La fiecare kg de carne tocată se pun câte 3-4 linguri de boia dulce şi se frământă circa o jumătate de oră ca să se lege. Se fac bulgări cât pumnul şi se pun pe o planşă din lemn de stejar şi se lasă să se odihnească 12 ore. Se reia operaţiunea de frământat, când se pune şi boia iute după gust şi sare, până când carnea devine păstoasă şi se leagă. Se fac iar bulgări şi se lasă circa 6-12 ore la macerat tot pe planşă de lemn. Apoi se frământă şi se fac chiftele de tocătură şi se frig neaparat pe jar sau în tigaie fără grăsime, ca să se deguste compoziţia dacă este sărată şi condimentată cât trebuie. În situaţia în care mai este necesar să se mai săreze sau să se condimenteze cu boia este strict necesar ca tocatură să fie strânsă cât mai neted în covată şi să se lase cel puţin o oră după care se umple intestinul.

De mare importanţă este membrana babicului. Ea trebuie să fie intestin subţire de mânzat de cel puţin 200 kg, dar nu mai mare de 350 kg, bine curăţat cu un cuţit de lemn şi pus la sare 3-5 zile, iar înainte de folosire se clăteşte cu apă rece şi se scurge bine trecându-l prin mâna strânsă bine.

Umplerea se face cu maşina de tocat cu pâlnie mare specială. Un baton de babic trebuie să fie de 40 de cm lungime şi încă de la început trebuie să fie ceva mai tare. După umplere se leagă la capete strâns cu aţă de cânepă.

Urmează operaţiunea de călcare cu sticla sau sucitorul în scopul eliminării bulelor de aer, ce ajung la membrană. Pentru a se elimina aceste bule se înţeapă cu acul membrana pe întreaga suprafaţă cât mai des. După ce s-a terminat această operaţiune şi ne-am convins că babicul nu are în interior aer, punem babicii pe o planşă de lemn, uscată, iar deasupra punem o altă planşă uscată, tot de lemn, peste care se aşează greutăţi (cam 2 kg de fiecare babic). La 12 ore se umblă ca să se întoarcă planşele pe partea uscată, şi se dublează greutăţile. După 2-3 zile de presare se scoate babicul la uscat în podul casei. Se usucă circa 5-7 zile după care se dă la un fum rece şi nu prea puternic câteva ore.

Pe parcursul iernii, babicul se păstrează agăţat la grindă în pod, iar spre primăvară se împachetează în hârtie de ziar legată la capete şi se pune înapoi pe grinda din podul casei, sau într-o magazie bine aerisită.

Babicul poate fi servit ca aperitiv, dar şi la prepararea altor mâncăruri: ciorbe de verdeţuri, omlete, pilafuri, tocane, ba chiar şi la sarmale şi alte tocături în loc de condiment, etc. Când este servit ca aperitiv, se bea ţuică de prună de Buzău sau bere rece, iar la mâncăruri, un vin roşu de Blăjani sau o bere rece.

Sursa: domnul Marian Rădulescu

Date contact


Adresa:
Coordonate: Latitudine: , Longitudine:
Telefon:
Website:
E-mail:
Program:

Autor


Rating

Experienta vizuala
(0 )
Experienta auditiva
(0 )
Experienta olfactiva
(0 )
Experienta gustativa
(0 )
Experienta tactila
(0 )
Rating total: /5 din 0 voturi


3 răspunsuri pentru “Babic de Buzău”

  1. ionut spune:

    reteta e partial corecta , dar ca si traditional este pe departe din multe puncte de vedere
    bunicul meu sarb din tata in fiu mia inpartasit ceva din aceasta reteta pe care cu parere de rau inca nu o stapanesc bine
    babicu nu se toaca la masina si la satar
    compozitia se face 80% 40% vita 40% porc si 20% gasime
    tocmai pentru o putea fi consumat pe tot parcursu anului si nu a se intari regula sarbeasca este urmatoarea banici se scot din pod la pusu in gradina , atunci cand ies la munca campului
    se face ciorba de babici si ou batut cu zarzavat si babici se serveste cu barnza iute de oaie si ciapa verde
    reteta ca si teorie este simpla dar nu cred ca are vriun rost sa vo spun ca tot nu o sa va iasa
    aici e vb de alceva de care inca nici eu si nici tatal meu nu avem cunostinta
    ca si o mica paranteza
    bunicu eu si tata facem babici fiecare pe ai lui
    dar ca bunicu nu iese nici in 1000 de ani
    reteta este asemanatoare ca cea de sus numai ca folosim bulionu de ardei la babici de sarbatori sa iasa mai frumos colorati si mai suculenti
    si sa inbunatateasca gustu la pitusca
    pitusca este o mica chifteluta care se face pentru a gusta babiciu daca este destul din toate
    bun la sare si usturime
    sa astept in zona buzaului ca sa gustati un babici adevarat
    si aici nu vorbim de cel facut pentru vanzare ca acolo este alta poveste
    carnea trebue aleas cu grije cutatata de toate pielitele si tendoanele
    vita trebe sa fie tanara ,, si principalu este ca si porcu si vita sa fie de origine crescute la noi in tara in curtea omului nu la ferma cu carnea ros ca ruju de buze
    [img]http://www.traiesteromaneste.ro/beta/wp-content/uploads/2011/01/62080a_t.jpg[/img]
    [img]http://www.traiesteromaneste.ro/beta/wp-content/uploads/2011/01/62080b_t.jpg[/img]

  2. mihai spune:

    Domnule Ionut, ar trebui ca in cfomentariul dvs. sa ne spuneti reteta si modul de preparare, eventual si pe a bunicului. Nu cred ca vreti sa faceti vreun secret din ele. Incercam si noi sa facem babici dupa reteta care ne va inspira mai mult dupa care ne vom spune punctul de vedere. Multumesc pentru intelegere!

  3. nicu spune:

    Salut,
    Sunt buzoian si stiu ce e babicul.
    Tocmai de-aia vreau sa semnalez porcaria numita “babic” facuta de catre firma Sergiana din Poiana Marului ( Brasov ) Nici nu ma obosesc sa spun de ce e o porcarie si cine stie cate or mai fi….
    Din pacate nu exista o inregistare a denumirii BABIC asa ca oricine poate amesteca niste carne, pune in mat si pacali lumea…
    Asta se intampla si cu carnatii de Plescoi si de fapt cu toate produsele traditionale.
    Oameni buni, daca vreti babic adevarat mergeti la Buzau sau intrebati pe subsemnatul unde sa-l comandati.

5 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 5 5 Flares ×