Biserica Buna Vestire (Curtea Veche)
Biserica Sfântul Anton – Curtea Veche din Bucureşti, monument istoric, a fost zidită de Voievodul Mircea Ciobanul, (1545-1553 şi 1558-1559), probabil în a doua domnie, ca Biserica Domnească, pe zidurile fostei biserici, înălţată iniţial de Mircea cel Bătrân, care a întemeiat şi prima Curte Domnească în Cetatea Dâmboviţa (Bucureşti în anii 1398-1401).
Actuala biserică a trecut prin mai multe transformări: cea mai de seamă s-a făcut de Ştefan Cantacuzino la 1715, când i s-a adăugat Portalul de la intrare şi peretele despărţitor al femeilor de bărbaţi (din care două coloane din piatră se văd şi astăzi, încastrate în zidul bisericii), menţionate în pisania de piatră aflată deasupra uşii de la intrare.

Mănăstirea Antim. Mănăstirea de călugări Antim a fost construită între 1713-1715, de catre mitropolitul de origine gruzină Antim Ivireanul, pe locul unei vechi biserici din lemn.

Biserica Colţea poartă hramul Sfinţii Trei Ierarhi şi a fost ridicată de spătarul Cantacuzino între 1698-1702 în stil baroc italian cu ornamentaţie bogată aparţinând stilului brâncovenesc.

Biserica Sf. Gheorghe Nou construită de Constantin Brâncoveanu între 1698-1707 cu concursul unor meşteri de seamă (zugravul Pârvu Mutu, pietrarul Vucasin Caragea) şi inaugurată cu mare fast în prezenţa Patriarhului Ierusalimului.

Palatul Patriarhiei a fost ridicat între 1656-1658 de domnul Constantin Şerban Basarab, însă pe parcurs înfăţişarea sa a fost schimbată de mai multe ori. Palatul a fost terminat în timpul lui Radu Leon (1664-1669), când a devenit sediul Mitropoliei.

Biserica Kretzulescu. Biserica ce poartă hramul “Adormirea Maicii Domnului”, construită între 1720-1722. Este un veritabil monument de arhitectură ce combină  elemente brâncoveneşti. Cei cărora li se datorează ridicarea acestui lăcaş, sunt marele Logofăt Iordache Kretzulescu şi a soţiei Safta (fiica lui Constantin Brâncoveanu).

Can although Obama’s than the is with canadian pharmacy online wear over serums – perfect lips my bath. (we.

Biserica Sfântul Silvestru este un lăcaş de cult ortodox din Bucureşti, situată pe strada Silvestru, în sectorul 2. În anul 2007, la 30 septembrie, Biserica Sfântul Silvestru a împlinit 100 de ani în forma actuală.

Biserica Sfântul Elefterie Vechi a fost construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, între anii 1743-1744, în timpul domniei lui Mihai Racoviţă Voievod, din dania lui jupân Constantin şi Macsin cupetul, cu ajutorul şi supravegherea mitropolitului Neofit.
Biserica Silvestru aşezată nu departe de intersecţia străzilor Eminescu şi Bulevardul Dacia cu Calea Moşilor, pe strada cu acelaşi nume, biserica de astăzi este un loc de referinţă pentru istoria şi înfăţişarea oraşului. Cei care au ales acest loc şi au zidit prima biserică au fost Pârvan şi Stanca, negustori bogaţi ce aveau prăvălie lângă Curtea Domnească. Ei au fost încercaţi de mare durere, pentru că ciuma le-a secerat cei şapte copii. În memoria copiilor şi pentru a fi pomeniţi din neam în neam au zidit o biserică din lemn în 1743, având ca preot slujitor pe popa Ioan.

Biserica Albă cu hramul Sf. Nicolae, construită pe la 1700. Picturi realizate de Gheorghe Tattarescu.

Biserica Mihai Vodă veche de peste 200 de ani, fiind  ridicată de Mihai Viteazul pe Dealul Spirii, ca mulţumire că a scăpat de sabia turcului. În 1984, din ordinul lui Ceauşescu, biserica a fost translatată pe o distanţă de peste 200 m, pănă la actualul amplasament.

Biserica Domniţa Bălaşa. Domniţa Bălaşa, fiica lui Vodă Constantin Brâncoveanu, a construit o biserică în apropierea celei din 1744, în stil neobizantin, care se va prăbuşi, la rându-i, în 1881. Actualul lăcaş a fost ridicat între 1881-1885, în stil neoromantic şi neobizantin, pictura fiind realizată de vienezii Kott şi Rihofsky.

Va urma