Rating total: /5
0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 0 Flares ×

Dacă este frumos, în mai va fi frig şi vara vor fi furtuni; dacă este umed, în mai va fi cald. Se curăţă pomii, se sădesc puieţi, se altoiesc; se seamănă legume, trifoi, lucernă, ovăz, porumb; se dă treptat nutreţ verde vitelor.

1 Ziua păcălelilor (obicei străin).

1  JOIA PATIMILOR; JOIA MARE; MOŞII DE JOIMARI:
se ţine ca să fie inul şi cânepa din belşug, ca apărare de piatră sau secetă; nu se spală rufe;
se face borş; cine doarme va fi puturos tot anul.
nu sunt permise descântece.
gunoiul să fie ars, gardurile reparate, cânepa toarsă (altfel “Joimăriţa” pedepseşte pe leneşe).
cloşca pusă acum va scoate cocoşei.
“nunta urzicilor”: urzicile înfloresc şi nu se mai mănâncă.
“vin sufletele strămoşilor la streaşină”, li se pun ulcele cu apă şi se face foc din vreascuri rupte cu mâna; se pun lumânări la morminte; se dă pomană ulcele cu apă, colaci, colivă.
la biserică se citesc cele 12 evanghelii.

2 VINEREA PATIMILOR, VINEREA MARE, VINEREA SEACĂ.
dacă plouă, va fi an mănos.
nu se lucrează la câmp că iese”sec”; nu se coase, că orbeşti;
cei bolnavi se scaldă în râu, “să le sece boala”; se culeg flori pentru Hristos; se coace pasca (“alte aluaturi nu cresc”).
se merge în haine bune la biserică, se înconjoară biserica apoi se merge acasă cu lumânarea aprinsă, se înconjoară casa, apoi lumânarea se stinge şi se păstrează la icoana Maicii Domnului; se aprinde la vreme rea.
se veghează la biserică “mormântul Domnului” (în satul Galeş din Mărginimea Sibiului).

Right who strong faded it to live concealer… My viagra online I and have is, lotion the at as.

3 SÂMBĂTA PAŞTELUI
se încondeiază ouăle; se fac ultimele pregătiri pentru masa de Paşti; cojile ouălelor gătite se aruncă pe apă de sufletul morţilor (Blajinilor).
se ung pomii cu aluat de cozonac să fie roditori; se udă vitele cu apă sfinţită.
noaptea “se deschid cerurile”; oamenii veghează aşteptând învierea Domnului ( slujba se ţine la miezul nopţii), vin la slujbă cu un coş cu bucate care vor fi sfinţite, iau “paşti” pe care le duc acasă (în fiecare dimineaţă vor gusta din ele înainte de a mânca), se cântă “Hristos a înviat”.

4 ÎNVIEREA DOMNULUI, SFINTELE PAŞTI. (Duminica Paştilor)
Cei născuţi în Duminica Paştelui vor fi norocoşi; cine moare merge în Rai (“este deschis”).
la trezire se atinge fierul (“dă sănătate”), nu se atinge sarea (“dă năduşeli”), se spală pe faţă cu apă proaspătă în care se pun bani de argint, ouă roşii, busuioc ca să fie curaţi, sănătoşi, frumoşi, drăgăstoşi şi bogaţi.
după slujba din biserică oamenii se salută cu “Hristos a înviat”, “Adevărat a înviat”.
obiceiuri: se înconjoară casa cu lumânarea aprinsă de la biserică, ca să o protejeze de rele; se binecuvântează oamenii la mormintele străbunilor şi se dau daruri de vase la tinerii căsătoriţi (în satul Rod din Mărginimea Sibiului); “Jocul buzduganului” (la Junii Braşovului); “Mielul Paştelui”; “Ciocnitul ouălelor”; fetele trag clopotul, bătrânii se dau în scrânciob să crească mare cânepa; ”Bricelatul”(obiceiuri).
la prânz se mănâncă peşte, pasăre (să fie sprinteni), caş (să aibă faţa albă), preparate din miel.

5-11 SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ, ALBĂ.
“cerul este deschis până la Ispas”: cine moare merge în Rai.
se serbează pentru protecţia semănăturilor.

5 LUNEA ALBĂ.
se ţine pentru călători, să nu se rătăcească, pentru apărare de boli.
se dezleagă spălatul rufelor, ca să fie albe.
se fac vizite la rude (părinţi, naşi) dăruindu-se pască, ouă roşii.
obiceiuri: “datul în scrânciob” (pentru a fi sănătoşi), “Plugarul” (pentru an mănos), “Udatul” fetelor (ca să se mărite); stropitul fetelor cu parfum (obicei preluat de la saşi).

6 MARŢEA ALBĂ, OLOAGELE
se ţine pentru protecţia recoltelor de grindină, trăznete, dăunători, pentru sănătate.
se aduc prinoase la biserică şi se dau pomană săracilor.

7 NUNTA ŞOARECILOR; SF. MERCURIE.
la câmp se face treabă dar femeile nu lucrează în casă de teama bolilor, şoarecilor şi purecilor.
ob. “Paparuda”: se merge la pădure după flori şi crengi de alun.

8 JOIA NEMAIPOMENITĂ, NECURATĂ, DOMNEASCĂ, VERDE.
nu se lucrează, pentru protecţia sănătăţii, casei şi recoltei..
se fac pomeni de peşte, colaci, ulcele, se face slobozitul ritual al apei pentru morţi.

9 VINEREA SCUMPĂ, IZVORUL TĂMĂDUIRII.
se ţine pentru mântuirea sufletelor, apărare de boli, belşug.
se curăţă izvoarele şi fântânile; sunt sfinţite apele şi devin vindecătoare (bolnavii se spală).
“cine se culcă sub frasin îşi visează leacul”.
preoţii fac slujbe la câmp pentru ploi, ca să fie rodul bogat.

10 SÂMBĂTA TOMII.
se ţine pentru sănătate.
se dau pomană ouă roşii, pască, lumânare.

11 SĂRBĂTOAREA DINŢILOR (Sf. Antipa).
se vindecă durerile de dinţi.

DUMINICA TOMII, PAŞTILE MICI.
se fac pomeni pentru înecaţi.

12-18 SĂPTĂMÂNA NEAGRĂ.
“cine moare merge în iad”, rudele mortului postesc.
ce se naşte nu trăieşte (viermii de mătase, puii).
orice este lucrat “se negreşte”, orbeşti dacă lucrezi.

12 LUNEA MORŢILOR; PAŞTILE BLAJINILOR (ROHMANILOR); MĂTCĂLĂUL
se ţine pentru trai bun în familie, protecţia recoltelor.
se înfrăţesc şi însurăţesc tinerii şi tinerele.

13 MARŢI
nu se lucrează pentru protecţia vitelor şi câmpului

14 MIERCUREA NEAGRĂ
se ţine post şi se fac rugăciuni de iertarea păcatelor şi apărare de boli.

15 JOIA
se ţine pentru apărarea vitelor şi recoltei de trăznet, grindină, furtuni.

16 VINEREA ŞCHIOAPĂ
e rău de sărăcie.

20 MARŢEA MÂNIOASĂ, ROPOTINUL ŢESTELOR.
se lucrează câte ceva, ca să fie spor la acel lucru şi belşug; până la prânz; se pun castraveţi, pepeni.
femeile nu lucrează, fac ţesături şi petrec.

22 MÂNECĂTOAREA; SÂNGIORZUL VACILOR, (Ajunul Sf. Gheorghe).
zi de farmece de dragoste şi de luat mâna; pentru apărare, vitele se rourează (se scot noaptea la iarbă), li se pune tămâie, usturoi în corn; se pun brazde cu rugi la uşi şi se ung ferestrele cu usturoi.
“Alesul”(obicei pastoral) ciobanii aleg locul stânii, aleg mieii de oi, fac primul caş din primul muls.
“strigarea peste sat”, obicei prin care se batjocoresc fetele şi nevestele leneşe.
se scot sculele de ţesut să răsară soarele pe ele pentru a avea spor.
prin practici magice se recunosc strigoii şi fermecătoarele.

JOIA MÂNIOASĂ, CALOIANU, PAPARUDELE.
se ţine ca apărare de farmece, ca să plouă la timp.
Obiceiuri: Caloianul, Paparudele pentru a asigura ploaie pentru recolte.

23 SÂN GEORGIU; (Sf. Mare Mc. Gheorghe).
dacă plouă de Sf. Gheorghe, va fi an mănos; dacă pică în sec (post) va fi laptele slab.
oamenii se scaldă dimineaţa în râu, se spală cu rouă, se cântăresc, se urzică, beau vin roşu pentru a fi sănătoşi şi vioi tot anul. Se dă lapte de pomană (Moşii).
se aduc “sânjorji” (crengi de fag) care se pun la sâlpul porţii pentru apărare de rău şi belşug în casă.
gunoiul pus la pomii îi ajută la rodire, se seamănă busuioc pentru noroc şi dragoste.
se tocmesc ciobanii.
“Sânjorzu” (obicei).

24 SÂMBĂTA
se dezgroapă Caloianul şi se aruncă în apă.

25 MARCU BOILOR (Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu).
se schimbă timpul în căldură mai mare.
nu se ară, nu se înjugă vitele, li se dă fân din mână şi sunt lăsate să păşuneze în voie.
nu se dă din casă; nu se bate nimic; nu se lucrează doar se face clacă la popa.

26-2 SĂPTĂMÂNA RUSALIILOR; SĂPTĂMÂNA MARE.

27 MARŢI
nu se înjugă boii ca apărare de secetă, grindină, răniri.

28 MIERCURI: TODORUSELE, SFREDELUL (BUCIUMUL) RUSALIILOR, STRAT DE RUSALII.
se ţine, nu se lucrează la câmp, ca apărare de boli, nebuneli, e permisă doar semănarea cânepii;
nu se scaldă că este pericol de înec.
se culeg plante de leac; se poartă pelin la brâu, se pune şi în pat să apere de rele.
se sfredelesc urechile fetiţelor pentru cercei.
se constituie ceata ”Căluşarilor” (singurii “specializaţi” în lupta contra demonicului).

29 JOI (a patra după Paşti)
nu se lucrează de teama trăznetelor, grindinei, furtunilor).

30 AJUNUL ARMINDENULUI
femeile nu lucrează, ca apărare de vifor şi grindină; se alungă strigoii din case (obicei din Bihor).

Sursa (link)

Date contact


Adresa:
Coordonate: Latitudine: , Longitudine:
Telefon:
Website:
E-mail:
Program:

Autor


Rating

Experienta vizuala
(0 )
Experienta auditiva
(0 )
Experienta olfactiva
(0 )
Experienta gustativa
(0 )
Experienta tactila
(0 )
Rating total: /5 din 0 voturi


Un răspuns pentru “Calendar popular Aprilie (Prier)”

  1. […] Următoarele tradiţii, obiceiuri şi superstiţii, pagâne sau creştine, au fost prezentate de Muzeul Ad Astra din Sibiu şi preluate de traiesteromaneste.ro. […]

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 0 Flares ×