În zona montană a judeţului Vrancea, mai exact în localitatea Lepşa, locanicii păstrează şi astăzi metodele arhaice de producere a păstrăvului afumat în cetină de brad. Peştele proaspăt se eviscerează, se spălă şi se pune la macerat într-o soluţie alcătuită din apă şi mirodenii ca sare, usturoi, foi de dafin şi piper boabe vreme de 12 ore. După ce peştele s-a odihnit suficient, se scoate de la macerat şi se pune ... Citeşte în continuare
"În vremuri imemoriale, ciobanii coborau, toamna, de pe munte, în transhumanta şi aduceau fetelor de maritat păpusi din caş". Era o diversitate de tipare, pentru ca era o concurenţa între flăcăi: care aduce papuşa cea mai frumoasa. Înainte de creştinarea românilor, papuşarele au fost, probabil, obiecte de cult. Ca sa nu le piardă, omul le-a schimbat destinaţia, atribuindu-le valoare pastorală şi creştină: ciobanul începe să se hrănească cu Dumnezeu care ia chipul omului sculptat în case" spunea Toma Avram, ultimul sculptor de păpuşare din Negrileşti, judeţul Vrancea. ... Citeşte în continuare 
În zona montană a judeţului, cu deosebire în localitatea Negrileşti, vrâncenii produc după metode tradiţionale caş afumat şi păpuşi de caş. Reţeta, aşa cum ne-a fost furnizată de o gospodină din Negrileşti este urmatoarea: Pentru o roată de caş ne-a spus că foloseşte 5 litri de lapte, pe care îl încălzeşte la aproximativ 25 de grade. Se pun lapte trei linguri de cheag natural in si se lasa până se coagulează. Apoi, ... Citeşte în continuare
Îmi încep incursiunea într-o virtuală Românie, îngurgitând câteva bucăţi de Bucureşti interbelic şi comunist. Voi vorbi, aşadar, despre produse 'tipice româneşti', nu pentru că aş crede în puterea “brandului”, ci pentru că, pentru mine, un produs autentic românesc este întocmai ca primul fum din viaţa unui om: marchează o perioadă şi nu un moment. Cele două “fumuri” pe care le-am ales ca fiind cele mai “cancerigene” pentru Bucureştiul de la 1920 ... Citeşte în continuare
Faimoşii cârnaţi de Pleşcoi. Cine nu a încercat măcar o dată din aceste produse de tradiţie românească? Originari din comuna Berca, judeţul Buzău, România, delicioşii cârnaţi sunt făcuţi din carne de oaie, condimentaţi cu ardei iute şi usturoi, trasă în maţ subţire, presaţi, uscaţi şi afumaţi. ... Citeşte în continuare 
Corundul este una din cele mai cunoscute localităţi din România, numele său legându-se atât de turismul din Ţinutul Secuiesc, dar şi de ceramica albastră specifică zonei. Fiind cea mai renumită aşezare din Ţinutul Sării, una din cele mai mari comune din judeţul Harghita, Corundul a moştenit de la strămoşi şi prelucrarea lemnului, a produselor din iască şi a comerţului ambulant (în vremuri de demult cu căruţe, astăzi, cu automobile). Lutul din ... Citeşte în continuare
Borsecul, noua destinaţie de schi
Ceramica albastră de Corund
Legendele Lacului Roşu
