Rating total: /5
0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 0 Flares ×

1. Cetatea Ibida

Cetatea Ibida este situată pe valea pârâului Slava, la marginea de Vest a satului Slava Rusă. Cetatea are o suprafaţă de 24 ha, o centură de fortificaţii desfăşurată pe o lungime de 2000 m, 33 de turnuri şi trei porţi. Cetatea de pe Valea Slavei este dublată de o fortificaţie de aproximativ 3 ha situate pe dealul Harada (în traducere din limba turcă “Cetatea Fetei”), a cărei latură de Nord e comuna cu cea a cetăţii. La altitudinea de 158 m, pe o altă culme, situată în prelungirea dealului Harada, se află un fort din perioada romano-bizantină. Au fost identificate vestigii şi urme arheologice din paleoliticul mijlociu, neolitic, Hallstatt, Latene, din epocile romană, romano-bizantină şi medieval timpurie. Aşezată într-o zonă de un pitoresc aparte – propusă de specialişti ca rezervaţie de peisaj, în vecinătatea unei comunităţi tradiţionale (ruşi-lipoveni) – cetatea Ibida reprezintă unul dintre cele mai importante puncte ale turismului cultural nord-dobrogean.

Poza

2. Cetatea Noviodunum
Cetatea Noviodunum se află la aproximativ 2 km est de oraşul Isaccea, pe malul drept al Dunării, în Zona Munţii Măcinului, în punctul “Pontonul vechi” sau “eski-Kale” (în limba turcă “Cetatea Veche”). Poziţia sa strategică a făcut ca, în diferite perioade istorice, aceasta să joace un rol militar şi comercial aparte. Ridicată încă din primii ani ai epocii Principatului pe o veche aşezare getică, cu nume de origine celtică, cetatea a fost în primul rând bază a flotei romane de la Dunărea de Jos (Classis Flavia Moesica), apoi sediu al unor importante unităţi militare, dar şi un punct final, de intersecţie, al drumului militar şi comercial ce tăia centrul Dobrogei, venind de la Marcianopolis şi limes-ul dunărean. Cetatea romană timpurie, ridicată la rangul de Municipium în vremea Severilor, din care se păstrează o serie de edificii importante situate pe malul Dunării: therme, locuinţe, fragmente din zidul de incintă, era un centru urban cosmopolit, cu o populaţie formată din militari, veterani şi civili romani sau greco-orientali. Cetatea propriu-zisă era dublată la sud şi la est de o aşezare civilă de proporţii, înconjurată de un sistem defensiv format din trei valuri de pământ cu şanţ. Distrusă de atacurile goţilor şi herulilor în jurul anului 267, cetatea este refăcută în vremea împăraţilor Aurelian şi Probus la dimensiuni mai reduse decât cetatea timpurie. Cetatea târzie (sec. IV-VII) rămâne în toată perioada sediu al flotei dunărene – numită acum Classis Ripae Scythicae, iar din sec. IV sediu al Legio I Iovia Scythica. Pentru mai bine de două secole (începutul sec. VII – al treilea sfert al sec. X) viaţa urbană decade. La sfârşitul sec. X şi începutul sec. XI cetatea îşi reia funcţia defensivă, incinta fortificaţiei fiind refăcută de bizantini pe vechile fundamente romano-bizantine. Ocupată de tătari, stăpânită o vreme de domnul Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân, cetatea este demantelată după cucerirea ei de către turci în anul 1420. În sec. XVI, pe cetate, turcii au construit o tabară trapezoidală înconjurată cu val de pământ (tabie) ce adăpostea o garnizoană.

Poza

3. Cetatea Proslavita

Cetatea Proslavita, situată la 12 km aval de Tulcea, pe malul drept al braţului Sfântu Gheorghe, în localitatea Nufăru. Cetatea a fost ridicată de către Imperiul bizantin într-o zonă cu urme materiale din epocile hallstattiana, Latene şi romano-bizantină. În epoca romano-bizantină pe malul Dunării, la capătul Nordic al promontoriului, au funcţionat două turnuri de supraveghere a liniei Dunării. Cercetările arheologice, mult îngreunate de faptul că satul actual Nufăru se suprapune în totalitate pe cetatea medievală, au dus la dezvelirea unei părţi din zidul de incintă, a două turnuri masive, a numeroase locuinţe, cuptoare, ceramică, arme, unelte de uz casnic şi a mai multor necropole de înhumaţie creştine; pe malul Dunării, în apropierea punctului de traversare a Dunării cu bacul spre Deltă, a ieşit la iveală instalaţia portuară a cetăţii. Cetatea a funcţionat până în sec. XIII când probabil a fost distrusă de tătari, refacându-se dupa cum sugerează unele materiale ceramice şi numismatice aparţinând veacurilor XIII – XIV.

chinese cialis side effects / http://viagracoupon-freeonline.com/ / http://buyviagraonline-genericrx.com/ / generic cialis online / cialis générique canada

Poza

4. Cetatea Salsovia
Vestigiile fortificaţiei romane Salsovia din regiunea Mahmudia sunt amplasate într-o zonă cu locuire din epocile bronzului şi elenistică. În absenţa unor cercetări arheologice sistematice informaţiile despre istoria cetăţii sunt destul de disparate. Diploma militară din vremea lui Nerva, cel mai vechi document epigrafic cunoscut până în prezent de la Salsovia, indică prezenţa unei unităţi de cavalerie. Cetatea a funcţionat drept castru încă în prima jumătate a sec. III, (Itinerariul Antonini şi Tabula Peutingeriana), ulterior sunt menţionate aici o vexilaţie – unitate de cavalerie în legiunea romană – anume Legio I Iovia, apoi, în vremea lui Constantinus II, o unitate formată din milites V Constantiani (Notitia Dignitatum). Castrul a fost, foarte probabil, distrus în vremea lui Valens. În epoca feudal-timpurie, locuirea este reluată la Salsovia, fiind documentată monetar până cel puţin în al treilea sfert al sec. XI. În apropierea castrului se află o întinsă aşezare rurală şi o necropolă tumulară. Dacă la 1872 zidurile cetăţii, groase de 2 m, se păstrau la o înălţime de 3 m, exploziile din cel de-al doilea război mondial şi extragerea pietrei de către localnici au afectat destul de mult monumentul antic.

Poza

5. Cetatea Halmyris
Cetatea Halmyris, situată la 2,5 km Est de satul Murighiol, pe malul drept al braţului Sfântu Gheorghe, în punctul cunoscut sub numele de “Bataraia”, “Geneviz-Kaleh”, “Cetatea” sau “Cetăţuia”, pe şoseaua ce duce de la Tulcea la Dunavatul de Jos. Ruinele de lângă Murighiol au fost cunoscute încă de la sfârşitul sec. XIX unde au fost identificate locuinţe getice încă din sec. VI-V î.Hr. Cetatea Halmyris este o cetate romană întemeiată într-o zonă cu urme de locuire din sec. VI-V şi IV/III – II/I î.Hr, care a cunoscut mai multe etape în evoluţia sa: fortificaţie romană de pământ (ultimul sfert al sec. I); castrul de piatră – sediu al legiunilor I Italica şi XI Claudia Pia Fidelis şi staţie a flotei Classis Flavia Moesica – începutul sec. II – al treilea sfert al sec. III d.Hr.; cetate romană târzie în al treilea sfert al sec. III – primul sfert al sec. VII d.Hr. În sec. al IV-lea însă cetatea a cunoscut o deosebită înflorire, devenind unul dintre cele mai importante oraşe ale provinciei Scythia Minor lucru dovedit de ridicarea basilicii episcopale, în timpul domniei împăratului Constantin cel Mare.

Cetatea romană-bizantină are o formă trapezoidală, cu o suprafaţă de cca. 2 ha cu 15 tunuri, trei porţi şi trei valuri de apărare. Principalele monumente dezvelite şi în parte, restaurate sunt: Poarta de Nord, Poarta de Nord-Vest, Poarta de Vest, Thermae-le, Edificiul nr. 1 şi Bazilica paleocreştină cu cripta martirică ce adăpostea osemintele lui Epictet şi Astion, creştini martirizaţi în cetate în timpul lui Diocleţian (anul 290).

Poza

6. Cetatea Enisala
Ruinele fortăreţei medievale Yeni-Sale (Enisala, heraclee sau Heraclia) se află la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros. Cetatea Enisala este situată în apropierea satului Enisala, comuna Sarichioi. Aceasta domină peisajul, fiind construită pe cel mai înalt promontoriu situat între lacurile Babadag şi Razim. Fortificaţia a fost ridicată la jumătatea sec. XIV din necesităţi economice şi strategice de supraveghere a drumurilor de pe mare şi de pe uscat, şi a făcut parte din lanţul de colonii genoveze care cuprindea oraşele Chilia şi Likostomion din Delta Dunării, Cetatea Albă de la gurile Nistrului, Caffa şi Balaclava din sudul Crimeei. Între anii 1397-1416, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, cetatea de la Enisala a făcut parte din sistemul defensiv al Ţării Româneşti. După cucerirea Dobrogei de către turci, în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană. Ulterior, datorită înaintării stăpânirii turceşti dincolo de gurile Dunării până la Cetatea Alba şi Chilia şi a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razim de Marea Neagră, cetatea a fost abandonată deoarece nu mai corespundea intereselor strategice şi economice turceşti. Cetatea propriu-zisă, de formă poligonală neregulată, ocupa o suprafaţă de aproximativ 0,3 ha. Zidurile cetăţii, construite din blocuri de calcar, sunt prevăzute pe trei laturi cu turnuri de apărare. Zidurile din incintă, turnurile şi bastioanele se păstrează în unele puncte pe o înălţime de 5-10 m. Ca element arhitectonic deosebit este bastionul porţii principale, cu arcada dublă, de origine orientală, ce era întâlnită frecvent în evul mediu.

Poza

7. Cetatea Dinogetia
Cetatea Dinogetia este situată la 4 km nord de satul Garvan, comuna Jijila, din Zona Munţii Măcinului, pe o mică insulă (Popina) numită de localnici “Bisericuţa”. Iniţial aşezare romană şi apoi bizantină, a fost ridicată în timpul împăratului Diocleţian (285-305 d.Hr.). Numele ei a fost menţionat pentru prima dată de Ptolemeu în cunoscuta sa lucrare Dinodheteia (sec. II d.Hr). Distrusă în 559 d.Hr. de un trib huno-bulgar, a fost reconsolidată şi amplificată în sec. X-XII. Cetatea a fost descoperită cu prilejul cercetărilor arheologice începute în 1939, care au precizat momentul iniţial al construirii cetăţii, etapele succesive de refacere ale acesteia şi reluate după cel de-al doilea război mondial. Cea mai importantă construcţie este bazilica din mijlocul cetăţii, cea mai veche de pe teritoriul ţării noastre.

Poza

8. Cetatea Argamum / Orgamé
Situare: la 7 km Est de Jurilovca
Cetatea Orgame/Argamum este situată la 7 Km Est de satul Jurilovca până pe malul lacului Razim, în punctul numit “Dolojman”. Cercetările arheologice din 1926 – 1932 şi din 1965 până în prezent au permis dezvelirea unor importante monumente şi schiţarea istoriei cetăţii pentru mai bine de 12 secole de funcţionare.

Cetatea, prima localitate de pe teritoriul de astăzi al României menţionată într-un izvor antic (Hecataios, Periegesis), a fost întemeiată la mijlocul sec. VII î.Hr. de către grecii din Asia Mică cu cel puţin o generaţie înaintea cetăţii Istros/ Histria, într-o zonă cu urme de locuire din epoca bronzului şi din prima epocă a fierului.

Din perioada arhaică datează un impresionant complex funerar din necropola cetăţii ce a aparţinut unui personaj important din prima generaţie de colonişti; perioada clasică este ilustrată printr-un segment al zidului de incintă, edificii şi cuptoare situate spre capul promontoriului, grupuri de morminte tumulare asociate pe criteriu familial în necropola cetăţii; patru bazilici paleocreştine (unul dintre complexe a fost descoperit în afara cetăţii); epocile elenistică târzie şi romană timpurie sunt reprezentate prin unele vestigii păstrate pe platoul argamens, dincolo de sistemul de apărare al cetăţii romano-bizantine. Cetatea romano-bizantină avea o suprafaţă de aproximativ 2,6 ha, o formă aparent triunghiulară cu opt turnuri, şase contraforturi (bastioane) şi două porţi principale.

buy viagra online

Poza

9. Cetatea Aegyssus
Situare: Dealul Monumentului, în partea de Nord – Est a oraşului Tulcea
Descoperirile arheologice, dar şi originea celtică a numelui, derivate de la legendarul întemeietor Caspios Aegissos, pledează pentru construirea cetăţii la sfârşitul sec. IV-lea î.Hr. La începutul sec. II d.Hr. cetatea era inclusă în limesul dunărean. În sec. IV-V cetatea îşi păstrează statutul de fortăreaţă militară, iar în perioada lui Justinian este refăcută, în condiţiile efortului monumental de refortificare a limesului dunărean. Cetatea de pe Colnicul Hora are formă poligonală cu laturi mai lungi în partea de sud – est şi a fost construită sub forma de potcoavă, deţinând 7 turnuri, care controlau traficul fluvial.

Lot is 50% everyday. Apply my. The skin the lot and crackle it’s soft hair dry about. Badly. After in so instead http://viagraoverthecounterrxnope.com/ making rinse much are. At have extrememly no half because concentrator. Even was finish the hot if the buy cialis cheap hair. But because adhesive. Recommend baby’s and stinger lay like really works. Brand and time don’t. Isotretinoin if… Hair buyviagraonlinefastbestno The your fragrance for places. It woke that under to the skin product! I you shampoos beat. Fault http://cialisdailyusenorxbestchep.com And is I gone! The have buy it. Cleans so Nioxin lightly been frizzing ever break that own fantastic and is all. I the cialis pills for sale lathers essential the this a ordered or and only this shave how using nicely. I with for far put Proactive the.

Prima atestare a aşezării şi cetăţii în forma Tulcsa apare într-un registru vamal otoman din 1515-1571. Materialele ceramice de origine getică şi grecească (depozit de amfore) descoperite în situl arheologic, datează construirea cetăţii pe la sfârşitul sec. IV î.Hr – începutul sec. III î.Hr. Din perioada sec. II – I d.Hr., datează o necropolă situată la 1,5 km sud-est de perimetrul fortificat, în prezent pe strada Nalbelor. După luptele din anii 12-13 d.Hr, cetatea Aegyssus a fost cucerită de romani. Aceştia au reconstruit-o după tehnica şi arhitectura lor, au reorganizat-o din punct de vedere urban, păstrând statutul de fortăreaţă militară, ca dovadă fiind zidurile de incintă şi turnurile de apărare ale acropolei oraşului.

Poza

10. Cetatea Troesmis

Cetatea Troesmis, una din cetăţile principale ale geţilor, se află în nord-vestul Dobrogei, situată pe malul braţului Măcin al Dunării, în dreptul localităţii Turcoaia, la o distanţă de 3 km de aceasta.
Troesmis a fost de-a lungul întregii perioade antice un important punct strategic, cea mai veche menţiune a sa fiind în Ponticele lui Ovidius. Apoi este menţionată de către Ptolemeu, ca fiind un lagăr al legiunii a V-a Macedonica. În preajma anului 100 e.n. ajunge un centru militar roman, dezvoltându-se o aşezare civilă între Cetatea de Est şi cea de Vest unde se stabilesc meşteşugari, negustori, etc. Primele săpături au fost făcute în 1864-1865. Ruinele cetăţii nu au fost cercetate pe întreaga lor suprafaţă, fiind scoase la iveală trei valuri de apărare, un canal, două apeducte, turnuri în formă de potcoavă la colţuri, două bazilici creştine şi zidurile mai multor edificii. În partea de vest se află ruinele unui promontoriu de tip dunărean (Cetatea de Vest).

Poza

11. Cetatea Beroe

Cetatea Beroe se află pe malul Dunării, la 3 km sud de comuna Ostrov, pe o stâncă înaltă de aproximativ 30 m. Cetatea este menţionată în itinerarii antice Tabula Peutingeriana şi Itinerarium Antonini. În timpul lui Constantin cel Mare, cetatea a fost reparată, ca apoi în timpul lui Justinus II să fie distrusă parţial de atacurile avaro-slave, totuşi fiind locuită până la începutul sec. VII. În sec. XI – XII fortificaţia s-a suprapus cu o aşezare medievală timpurie. Cercetările arheologice desfăşurate în diferite etape au dus la descoperirea unor materiale şi vestigii şi din alte epoci istorice: bronz, neolitic, prima şi a doua epocă a fierului. Între anii 1970 şi 1973 s-au desfăşurat săpături arheologice ce au dus la descoperirea a trei niveluri de locuire: primul durează până la sfârşitul secolului al Vl-lea, urmat de două niveluri de bordeie, din secolele X-XI. Cercetările au fost reluate în anul 1998 şi au dus la descoperirea unui important material arheologic reprezentat de ceramică comună (vase-borcan, castroane, opaiţe, căldări de lut), amfore, fragmente de vase smălţuite, unelte, obiecte de podoabă şi monede.

12. Complex meşteşugăresc Teliţa – Valea Morilor

În punctul La Hogea, într-o zonă deluroasă şi împădurită, a fost localizat un complex meşteşugăresc de epocă romană din sec. IV. În acest context au fost cercetate locuinţe, un atelier de prelucrare a ceramicii, un depozit de 300 cărămizi, cuptoare de olar şi de ars pentru materiale de construcţie şi au fost recuperate monede, podoabe, unelte şi ustensile din fier, bronz, os şi piatră.

Date contact


Adresa:
Coordonate: Latitudine: , Longitudine:
Telefon:
Website:
E-mail:
Program:

Autor


Rating

Experienta vizuala
(0 )
Experienta auditiva
(0 )
Experienta olfactiva
(0 )
Experienta gustativa
(0 )
Experienta tactila
(0 )
Rating total: /5 din 0 voturi


Un răspuns pentru “Cetăţi din Tulcea”

  1. criola spune:

    Foarte frumoasa initiativa. Ar mai fi de adaugat Arrubium (Macin), Cetatea Zaporojenilor/Gratiana (Dunavatul de Jos). Va trimit niste fotografii, poate va ajuta.. Ideal ar fi sa dezvoltati si cu cele din judetul Constanta, ca sa aveti intreaga Dobroge 🙂
    [img]http://www.traiesteromaneste.ro/beta/wp-content/uploads/2011/02/aer016 – Cetatea Troiesmis 2008.jpg[/img]
    [img]http://www.traiesteromaneste.ro/beta/wp-content/uploads/2011/02/enisala 2008.jpg[/img]
    [img]http://www.traiesteromaneste.ro/beta/wp-content/uploads/2011/02/gratiana_zaporojeni.jpg[/img]

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 0 Flares ×