În dimineaţa zilei de 3 aprilie, ne-am adunat fix o mână de oameni (5) şi am pornit spre Muzeul Tehnic din Bucureşti situat în parcul Carol. Auzisem ca este interesant, dar că de multe ori îl găseşti închis. Sunasem înainte să ne informăm de program, tarife, ghid. Poate o explicaţie pentru faptul că muzeul este mereu închis, deşi este destul de deschis este tocmai poarta cu lacăt de la intrare. Trebuie totuşi să îţi faci curaj şi să mergi suficient de aproape cât să vezi o indicaţie preţioasă – intrarea pe la Poarta 2.

Bun, evrika am reuşit să intrăm şi cam la atât se reduc rezultatele noastre pe ziua de astăzi. Ne încolonăm la casă. Un domn foarte drăguţ face PR pe bune şi solicităm ghid ca să nu ne uităm precum mâţele la calendar. Sună domnul drăguţ ghidul, vine ghidul, vreau să-i plătesc tariful de ghid. Dar stai… banii noştri nu sunt buni. Pentru că nu suntem 12, doar aşa merge ghidul, altfel nu-şi pierde preţiosul timp. Încercăm să mai adunăm părinţi de prin preajmă. Nimic. Omul nostru de 50-60 de ani are o mentalitate demnă de expus la Antipa. Încercăm să-i mai explicăm cum că vrem să scriem un articol pe site despre muzeu şi aşa să afle şi românii despre muzeul tehnic.

Asta e plecăm singuri în expediţie. Ne uităm la o maşină, mai vedem un fier, mai tragem o gură de vaselină, mai vedem o maşină de scris şi nişte motoare. Când văd că ne vine ghidul. Stai că e de bine. Uitasem să menţionez că atunci când a venit prima oara, a avut ca unic scop înmănarea unui pliant pentru ca data viitoare să ştim cum e cu ghidul. Ei bine acum, din senin, a venit, ne-a luat într-o cameră secretă, închisă cu cheia, unde aflăm că era o expoziţie temporară. Nu ştiu de ce pentru că eu am încercat să aflu totuşi care e problema ghidului.

Deci, istoricul muzeului, este scris cu font 10 cred, pe o foaie spre A3, plastifiată, pusă într-un loc de neajuns, pe peretele unei săli închise cu cheia. Superb?

Apoi aflu că exista aceste reguli şi că ele nu pot fi încălcate, pentru că de asta merge şi prost ţara. Zic cum, ţara merge prost pentru că noi vrem 5 oameni să fim nelegiuţi şi să achităm tariful de ghidaj şi să beneficiem de el, deşi nu suntem 12 cum spune la Lege? Ei, bine da. De jos încep neregulile şi nerespectarea legii şi se merge până sus.

Mai vine şi explicaţia cum că dacă merge cu noi poate pierde un grup de 12 care a venit după noi. Mă uit în jur şi la cum merge treaba pare că următorul grup de 12 o să fie la anul şi în niciun caz în tura noastră. Dar stupoare pentru că ni se spune că totuşi vin 12.000 de vizitatori pe an.

În fine, ca să avem un final apoteotic, îmi spune că doar nu crezi că muzeul se întreţine din taxa de intrare 1.5 lei redus, 3 lei întreg şi 28 de lei taxa de ghid.

Concluzie sau ce am înţeles eu:

1. Muzeul este slab promovat, dar şi când te duci acolo, se face tot ce este cu putinţă pentru a nu mai reveni, pentru a nu mai spune şi la altcineva, pentru a nu mai recomanda nimănui şi în general pentru a nu afla mai nimic, din ce Leonida şi-a dorit ca românii să afle.

2. Habar n-am ce este înăuntru pentru că eu nu merg la muzeu să citesc etichete precum PERSU şi să deduc singur (pentru că nu scria) că este vorba despre Automobilul cu formă aerodinamică Aurel Persu, primul de acest fel din lume, având roţile incluse în interiorul liniei aerodinamice, construit în 1923 şi brevetat în 1924, iar că inventatorul a parcurs cu el mai bine de 100.000 de km.

3. Muzeul, cred eu, că are rol în educaţia şi formarea tinerilor, nu în gonirea lor sau tratarea cu indiferenţă.

PS: Domnule Ghid de la Muzeul Tehnic există soluţii de tipul, de două ori pe zi să spunem, la 12.00 si la 16.00 dvs. să faceţi un tur cu cei care vin acolo şi care nu au reuşit să vină cu tot arborele genealogic. În felul acesta află şi ei despre bijuteriile atent ascunse din muzeu, iar dvs. nu uitaţi lecţia pe care cred că nu aţi mai spus-o tare demult. Bine că staţi pe net, probabil pe minunatul site al muzeului: http://www.cimec.ro/muzee/mteh/mteh.htm

În rest de la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida, numai de bine. Vizitaţi muzeul tehnic. Vă rog eu.