Atunci când auzim numele Grigore Antipa cei mai mulţi dintre noi se duc imediat cu gândul la muzeul ”care nu se uită uşor”, muzeu pe care măcar odată în copilărie l-am vizitat. Totuşi cine a fost această persoană şi ce a reprezentat pentru România? Grigore Antipa(1867-1944) a fost una  dintre personalităţile româneşti de renume, membru al Academiei Române şi a numeroase societăţi ştiinţifice internaţionale. A dezvoltat o bogată activitate profesională ca hidrobiolog, ihtiolog, limnolog şi nu în ultimul rând profesor universitar. S-a dedicat studierii Dunării şi Mării Negre, obţinând rezultate notabile în domeniul hidrobiologiei. A cercetat problema productivităţii biologice a Dunării şi nord-vestului Mării Negre, şi a contribuit la reorganizarea pisciculturii în România. A întemeiat şcoala românească de hidrobiologie şi ihtiologie.

În anul 1932 a pus bazele Institutului Biooceanografic din Constanţa.

În perioada 1893-1944 a condus Muzeul de Istorie Naturală din Bucureşti, cunoscut în prezent cu numele de „Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa”. Sub conducerea sa muzeul a fost mutat într-o locaţie nouă, Şoseaua Kiseleff, nr.1, şi a fost reorganizat într-o manieră inovativă. În anul 1907, pornind de la ideea naturalistului german Gottlieb von Koch, a creat un nou tip de dioramă, diorama biologică, ce avea să stârnească interesul specialiştilor străini. Diorama este o modalitate de reprezentare a unui colţ din natură, în care sunt evidenţiate speciile de plante şi animale în mediul lor natural şi relaţiile existente între acestea. Speciile de plante şi animale sunt montate pe substraturi în mijlocul unor decoruri ce descriu mediul de viaţă al acestora. Primele expuneri de acest gen înfăţişau viaţa de pe piscurile Carpaţilor, din zona colinară, Bărăgan şi zona inundabilă a Deltei. Dioramele au rolul de a crea vizitatorilor o imagine vie, realistă, despre segmentul de natură înfăţişat.

După expunerea dioramelor în cadrul Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti la începutul secolului XX, acest sistem a fost preluat şi de muzeele din străinătate, printre care s-au numărat Muzeul de Istorie Naturală din New York şi Marele Muzeu Oceanografic din Berlin. Astfel dioramele biologice alcătuite de Grigore Antipa au devenit ”un model pentru întreaga lume”, după cum afirma profesorul James Upson Clark în cartea sa intitulată “The Greater Roumania”, apărută la New York in 1922.

În prezent sunt supuse atenţiei publicului diorame deschise. Acestea constau în amenajarea unor spaţii inspirate din natură ce permit vizitatorului să păşească printre exponate, realizând o imagine a naturii mult mai detaliată, veridică.

Gabriela Stroe

Surse:

http://ro.wikipedia.org

www.antipa.ro