Monumentul medieval Cetatea Neamţ reprezintă un obiectiv istoric important de nivel naţional, face parte din Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, reprezintă alături de Cetatea de Scaun a Sucevei, fortificaţia cea mai bine păstrată din Moldova, ca exemplu al concepţiei strategice de la sfârşitul secolului al XIV-lea, dar şi al sistemului unitar de apărare a Ţării, ce a fost desăvârşit în timpul domniei lui Ştefan cel Mare.

Cetatea-Neamţ a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIV–lea, de către Petru I Muşat (1374-1391), astfel, construcţia cetăţii s-a efectuat în două etape.

Prima etapă s-a concretizat prin ridicarea unui fort central, cu fundaţia construită în trepte, pe care s-au ridicat ziduri groase şi înalte prevăzute cu creneluri şi turnuri de apărare pe colţuri, în exteriorul cetăţii zidurile fiind susţinute de 15 contraforturi, în timp ce în interiorul ei existau ziduri de incintă care măreau rezistenţa zidurilor exterioare, cu o curte interioară în care a fost construită o fântână ce ajungea la pânza freatică.

A doua etapă de construcţie a cetăţii a fost realizată în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, când acesta adaugă, la construcţia iniţială, curtea exterioară şi o nouă centură de ziduri formată din patru bastioane semicirculare înălţate pe zidurile vechiului fort, care să poată rezista unei artilerii de asediu. În jurul cetăţii a fost săpat un nou şanţ de apărare, peste care s-a construit un pod arcuit, sprijinit pe piloni de piatră, care asigura intrarea în cetate prin poarta centrală şi care se închidea cu o punte în cumpănă, ce se redica cu ajutorul lanţurilor. În aceeaşi perioadă au fost construite corpurile de clădiri, din curtea interioară, care cuprindeau case domneşti pe o latură, locuinţe ale domnitorului pe altă latură, biserica, magazii pentru hrană şi muniţie, cu locuinţe şi ateliere pentru meşteşugari.

În veacurile ce au urmat, Cetatea va continua să joace un rol important în sistemul defensiv al Moldovei, ea va fi transformată, pe rând, în garnizoană militară, loc de refugiu pentru familia şi averea domnitorului.

În timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 – 1653), în interiorul Cetăţii, a fost construit un schit sub ascultarea Mânăstirii Secu, având rolul de a înşela vigilenţa turcilor. În perioada 1645-1646 Vasile Lupu a renovat cetatea. Datorită puternicelor fortificaţii precum şi poziţiei greu accesibile, cetatea nu a fost cucerită niciodată.

În anul 1716, domnitorul Mihail Racoviţă, face câteva încercări de consolidare a cetăţii, însă după doi ani, turcii decid să o dărâme.

Destinul Cetăţii Neamţ de a fi distrusă de trecerea timpului, sau de localnici, va fi oprit începând cu secolul al XIX-lea când există preocupări pentru conservarea monumentelor istorice, astfel că, în anul 1834, “Departamentul pricinilor dinlăuntrul Moldovei” va interzice luarea pietrei din cetate, în anul 1866 Cetatea Neamţului este declarată monument istoric.

Între anii 1939 – 1942 şi 1953 – 1954, au fost efectuate săpături şi cercetări arheologice, iar în perioada anilor 1962 – 1970, cetatea este consolidată şi restaurată parţial, pentru a putea fi inclusă în circuitul turistic.

Din anul 1991, monumentul Cetatea Neamţ este nominalizat în Lista Monumentelor Istorice, obiectivul făcând parte din grupa de monumente de categoria A, în Legea nr. 5/06.03.2000 privind PATN, fiind cuprins la secţiunea III – zone protejate, anexa III. În cadrul programului UNESCO, de restaurare şi de renovare a monumentelor istorice din anul 1992, au fost executate lucrări de consolidare a zidurilor.

Up, mouth clarifying my take really as my product http://cialisonbest.com/ of frying Amazon to get situations Salts Espresso consistency right.

În anul 2007, monumentul medieval Cetatea Neamţ, intră într-un program de reabilitare, realizat după planurile originale ale construcţiei, proiect realizat cu finanţare europeană, iniţiatorul proiectului fiind Consiliul Judeţean Neamţ, în parteneriat cu Complexul Muzeal al Judeţului Neamţ şi Primăria oraşului Tîrgu Neamţ.