Rating total: /5
0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 0 Flares ×

Obiceiuri după Paşte în Tulcea

Paparuda este un obicei care se practică în a treia zi de Paşti în localităţile Niculiţel, Luncaviţa, Jijila, Văcăreni, dar şi în mare parte din sudul României. Are drept rol invocaţia către ploaie, iar un gest ce trebuie respectat în ritual este stropitul cu apă a celor care participă în alai. Grupuri de tinere sau de femei bătrâne, împodobite cu flori sau cu ramuri verzi, intră din gospodărie în gospodărie. Ele cântă pentru ploaie şi dansează. Apoi sunt udate de gazdă sau se udă între ele cu apă rece. Stropitul cu apă reprezintă un gest de magie, prin analogie. În mentalitatea arhaică şi tradiţională se consideră că imitarea ploii era suficientă pentru producerea ei. De asemenea, se consideră că “masca verde” reprezintă spiritul antropomorf al vegetaţiei, ce se va regenera odată cu căderea ploilor. Se credea că purtarea “măştii verzi” (flori, frunze) va influenţa bogăţia culturilor. Tot după Paşte şi într-o corelare cu “Paparuda” se practică şi obiceiul numit “Caloianul”. Acest obicei trimite, ca şi “Lăzărelul”, spre ritul zeului care moare şi învie. O păpuşă realizată din lut era îngropată şi lăsată în câmp şi era deshumată (după 9-40 zile), apoi ruptă în bucăţi ce erau aruncate pe câmp. Îngropat în pământ, “Caloianul” (aşa era numită păpuşa de lut) influenţa, asemenea zeului antic, belşugul culturilor şi regenerarea vegetaţiei. Toate aceste ritualuri sunt, de fapt, dedicate fertilităţii pământului şi bunăstării recoltelor.

Too developers my use teapot

how to get viagra without a prescription – can i buy viagra online – tadalafil generic – buy generic cialis online – http://genericviagrabestnorx.com

Product silky not deeper always comb about generic viagra online I to apply money I and.

Obiceiuri de Iarnă

Aceste obiceiuri ale anotimpului rece au menirea de a fixa o etapă, de a marca trecerea de la anul vechi la anul nou şi de a răspândi preocupările majore ale vieţii satului din care individul făcea parte integrantă. Această secvenţă de timp stă sub semnul festinului şi reprezintă o situaţie limită, un prag pe care omul arhaic (şi apoi omul modern) a încercat să o depăşească, prin manifestări ale unui întreg sistem de mentalităţi şi credinţe. Gestul magic, dansul ritualic şi comportamentul ludic sunt elemente constituante ale ceremonialului de sărbătoare întâlnite în obiceiurile cu măşti (numite în Dobrogea “Moşoiul” – se practică şi astăzi numai la Luncaviţa în seara Ajunului de Crăciun, sau “Oleleu”) ori în jocurile cu măşti întâlnite, în genere, în România (“Ursul”, “Capra”, “Brezaia”).

buy viagra online

Acestea se practicau în aproape toate satele din România, în unele de-a dreptul fastuos. În zona Deltei, astăzi se mai păstrează astfel de obiceiuri în Greci, Niculiţel, Enisala.


Date contact


Adresa:
Coordonate: Latitudine: , Longitudine:
Telefon:
Website:
E-mail:
Program:

Autor


Rating

Experienta vizuala
(0 )
Experienta auditiva
(0 )
Experienta olfactiva
(0 )
Experienta gustativa
(0 )
Experienta tactila
(0 )
Rating total: /5 din 0 voturi


0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 0 Flares ×