Oraşul medieval Piteşti, a fost consemnat frecvent în note de călătorie sau în lucrări cartografice de valoare europeană, fiind totodată un autentic centru al creştinismului.

Situat într-o zonă privilegiată, la intersecţia unor drumuri comerciale importante, a fost cunoscut iniţial ca un oraş al târgoveţilor, devenind treptat, un puternic centru meşteşugăresc.

Actuala imagine a municipiului Piteşti, reşedinţa judeţului Argeş, a început să fie dobândită începând cu anii ’60, care au marcat un proces de industrializare deosebit de intens.
Prezentul, găseşte Piteştiul un oraş modern care trăieşte intens în toate domeniile economice, sociale, culturale, sportive etc.

Având o populaţie de aproximativ 200.000 de locuitori şi beneficiind de o forţă de muncă înalt calificată, Piteştiul realizează peste 60 % din producţia industrială a judeţului, fiind axat în principal pe industria de prelucrare a ţiţeiului, industria chimică, industria de maşini şi aparate electrice.
Uzinele Dacia-Renault, deşi nu se află pe teritoriul administrativ al municipiului, beneficiază de forţa de muncă şi inteligenţa piteştenilor.

Este deosebit de important că în perioada de profunde transformări de după anul 1990, municipiul Piteşti a fost printre puţinele localităţi care s-au menţinut la un nivel economic ridicat, pe lângă societăţile comerciale de tradiţie apărând şi firme noi care s-au dovedit extrem de puternice, multe dintre ele beneficiind de colaboratori şi capital internaţional.

Un moment de referinţă al istoriei moderne pentru municipiul Piteşti s-a petrecut în anul 1972 când în centrul oraşului au fost plantaţi primii bulbi de lalele, flori care în primăvara anului 1973 au încântat pentru prima dată privirile trecătorilor şi care, de atunci, an de an sunt tot mai multe şi mai frumoase, devenind un simbol al municipiului Piteşti.

Manifestarea „Simfonia Lalelelor”, a cărei primă ediţie a avut loc în anul 1978, a devenit în timp, punctul central al florilor, al lalelelor din municipiul Piteşti, din România, locul unde principalii producători şi comercianţi de flori au folosit priceperea şi talentul lor pentru a scoate în evidenţă frumuseţea naturii.
„Simfonia Lalelelor”, expoziţie dendofloricolă, organizată de municipalitate, a adus Piteştiului renume internaţional precum şi denumirea de „Oraşul Lalelelor”.

Piteştiul nu este însă cunoscut numai datorită „Simfoniei Lalelelor”. El este unul dintre cele mai curate oraşe din România, un oraş verde în care, pe lângă avantajele civilizaţiei, natura ocupă un loc de cinste.
Muzeul Judeţean Argeş, aflat în fosta clădire a Prefecturii judeţului Argeş, construită între anii 1889-1899. A devenit muzeu începând cu 1970. Din anul 2004, o clădire modernă găzduieşte expoziţiile şi laboratoarele Muzeului Judeţean.

O parte din descoperirile arheologice care atestă prezenţa şi continuitatea poporului român pe aceste meleaguri de-a lungul veacurilor sunt expuse în sălile Muzeului Judeţean Argeş.

Muzeul de Artă, construit în anul 1886. Sălile acestuia adăpostesc lucrări semnate de pictori şi sculptori de renume, între care Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Aman, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, N. Dărăscu, V. Popescu, G.D. Mirea, Rudolf Schweitzer-Cumpăna şi ale maestrului Gheorghe Iliescu-Călineşti.
Galeria de Artă ,,METOPA” (Piaţa Vasile Milea), în care se organizează, periodic, expoziţii ale membrilor filialei Argeş a Uniunii Artiştilor Plastici.
Uniunea Artiştilor Plastici – Filiala Piteşti. Clădirea (Casa Aron Băiculescu) a fost construită în anul 1875, după planurile arhitectului Dumitru Ionescu.
Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Argeş. A fost construit în 1920 după proiectul arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, în stil neoromânesc.

Biserica Domnească Sf.Gheorghe situată în centrul municipiului, singurul vestigiu al curţilor domneşti de la Piteşti. Construcţia a debutat la începutul secolului al XVI-lea, a fost continuată şi refăcută de Matei Basarab şi finalizată de domnitorul Constantin Şerban, în 1656.
Biserica Sfânta Vineri. Construită în anul 1827, a fost refăcută în anul 1912, după planurile arhitectului Ioan N. Socolescu.

Schitul Trivale, situat în parcul cu acelaşi nume. Construcţia a fost începută în perioada 1672-1674 de mitropolitul Varlaam şi finalizată între anii 1678-1688. Biserica a fost pictată de Ioasaf Grecu în 1731.
Parcul Trivale, oază de verdeaţă şi recreere pentru piteşteni, a fost amenajat într-un cadru natural deosebit încă din anul 1900, la marginea pădurii cu acelaşi nume. Parcul include o grădină zoologică şi locuri de agrement, între care complexul turistic ,, Cornul Vânătorului”, cu spaţii de cazare şi masă.

Parcul Ştrand, unul din punctele de atracţie ale piteştenilor este situat pe malul râului Argeş. Cuprinde locuri de agrement şi sport (plimbări cu barca, curse de carturi, terenuri de fotbal, tenis, handbal şi patinoar artificial). Copiii se pot plimba cu trenuleţul făcând înconjurul parcului. Tot aici se află şi un teatru de vară amplasat pe una din insulele de pe lacul populat cu lebede.

Teatrul Alexandru Davilla, importantă instituţie culturală, nu doar locală , ci şi naţională. Construcţia a fost refăcută în anul 1948 şi renovată în anul 1973 (când s-au adăugat vitralii şi două fresce pictate de Sorin Ilfoveanu, Dan Broscăteanu şi Ştefan Cîlţia) şi 1998. În anul 1974 s-a inaugurat moderna sală Studio 125, proiectată de cunoscutul artist şi regizor Liviu Ciulei.

Primăria Municipiului Piteşti. Clădirea, având ca destinaţie iniţială Administraţia Financiară, a fost construită după planurile arhitectului Statie Ciortan şi dată în folosinţă în anul 1933.
Biblioteca Judeţeană ,,Dinicu Golescu”, amplasată într-o clădire monumentală construită de Consiliul Judeţean Argeş în anul 2003, are o suprafaţă totală de 4000 m², peste 500.000 volume, printre care şi colecţii speciale şi este dotată cu un sistem computerizat modern de informare şi evidenţă.

Colegiul Naţional ,,Ion C. Bratianu”, instituţie şcolară liceală înfiinţată în 1866. În cadrul Colegiului au studiat, printre alţii, poeţii Ion Minulescu, Ion Barbu şi criticul literar Vladimir Sreinu.