Biserica de Lemn din Jupâneşti este declarată monument istoric şi reprezintă o culme a creaţiei meşterilor argeşeni, prin ampla şi variata sa decoraţie arhitecturală. Se află în partea de jos a satului, la 150 m de şosea şi a fost construită de către Necula Jupân Râmleanu, Popa Mihăilă şi Necula Grecu. Biserica a fost realizată în doua etape: în prima etapă a fost ridicată biserica propriu-zisă, iar peste câţiva ani s-a construit pridvorul şi clopotniţa. În anul 1892, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înfiinţare, biserica a fost declarată monument istoric. În biserică s-au păstrat hrisoave vechi şi alte obiecte care vorbesc despre trecutul istoric al satului Jupâneşti. Pentru preîntâmpinarea incendiilor, o lungă perioadă nu s-a dat voie să se facă slujbe religioase în această biserică, rămânând doar ca monument istoric.

Cula Drugănescu – Culele sunt mărturii ale simţului artistic şi ale îndemânării meşterilor, care au preluat elemente din arhitectura caselor boiereşti şi au ştiut să le contopească cu trăsăturile casei ţărăneşti, într-o sinteză originală. Clădiri înalte, cu ziduri văruite şi străpunse de metereze, mici cetăţi croite pentru nevoile unei familii, culele îşi trag numele de la turcescul „kule“ care înseamnă „turn“. Cula de la Retevoieşti a aparţinut familiei Drugănescu, fiind construită în 1832. Această culă nu are cerdac şi a fost construită pe trei nivele, cu pictură exterioară colorată.

Biserica – monument ”Buna Vestire” – se află în Domneşti, iar vechea denumire este ”Cuvioasa Paraschiva”. Poarta bisericii ”Buna Vestire” este un monument arhitectonic remarcabil, realizat în anul 1828, de o frumuseţe deosebită, unicat în România.

Muzeul Etnografic şi de Artă Populară din Domneşti deţine o colecţie de peste 1000 de obiecte donate de locuitorii comunei. Descrierea muzeului: Prima încăpere cucereşte interesul vizitatorilor cu frumoasele costume populare specifice zonei, din care nu lipsesc costumul alb de mireasă, dar şi cel pe fond albastru. Dintre obiectele de port popular sunt expuse: marama ţesută din fire subţiri de borangic, cămaşa mocănească – specifică păstorilor domnişani, fota albă de mireasă, precum şi o fotă bătrânească de la sfârşitul secolului al XIX-lea. A doua încăpere este rezervată uneltelor legate de ocupaţiile tradiţionale: păstoritul, pomicultura, prelucrarea lemnului şi ”industria casnică”. În această cameră organizatorii s-au străduit să prezinte atât unelte specifice, cât şi produse ale muncii localnicilor. De exemplu, ”gluga”, obiect de port, dar şi pentru transportul hranei la câmp, confecţionată din capetele dimiei albe, cu ciucurii pe care să se scurgă apa pe timp de ploaie; este o piesă de valoare a muzeului – foarte rar întâlnită în zilele noastre. Dintre uneltele ”industriei casnice” se găsesc: sucala, vârtelniţa, spata, piepteni pentru lână, furcile de tors. Ultima încăpere, camera de locuit, ornamentată cu frumoase chilimuri locale, plocade, cu leagăn de copii agăţat de tavan, cu sobă cu olane, ne conduce cu ani în urmă în casa unui păstor de prin părţile locului.

Biserica – monument ”Sfânta Treime”, situată în centrul satului Corbi, este un monument de arhitectură religioasă – construit pe amplasamentul unor edificii ecleziastice ctitorite succesiv – potrivit pisaniei inscripţionate în piatră, din anul 1830. Decorul arhitectural se rezumă la două toruri paralele şi la coloanele prevăzute cu capiteluri, care susţin arcadele pridvorului. Pe lintoul de piatră al uşii de acces în lăcaş sunt încrustate motive ornamentale: o cruce încadrată de rozete şi semicercuri. Biserica – monument a fost dezafectată cultului în 1963, după sfinţirea lăcaşului de cult din apropiere. Dar din 1996 a fost înfiinţat în interiorul bisericii un muzeu cu: icoane vechi din lemn, odăjdii, cărţi, reviste şi documente bisericeşti, dar şi o expoziţie de artă populară tradiţională şi icoane pe sticlă.

cialisresultgroup.com

Expoziţia de metaloplastie – este amplasată în incinta şcolii cu clasele I-VIII din Corbi. Expoziţia este permanentă şi conţine lucrări executate în folie aramă bătută, autorul celor 40 de exponate fiind Constantin Smoilă. Se găsesc imagini ca: ”Fete din Poinărei”, ”Surorile”, ”Musceleanca”, ”Decebal”, ”Dacul”, ”Mioriţa”, ”Meşterul Manole”, etc.

Mânăstirea „Corbii de Piatră” este un ansamblu parţial rupestru, care datează din secolul al XIV-lea. Situată la 400 m de centrul comunei Corbi, pe malul stâng al Râului Doamnei, biserica rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 m şi lung de 14,5 m. Prima atestare documentară este la 23 iunie 1512, dar există informaţii certe conform cărora biserica ar fi existat şi înainte de această dată. La 23 iunie 1512, monahia Magdalina – în mirenie Muşa, fiică şi soţie de boier, proprietară ereditară a moşiei de la Corbi – (re)înfiinţează Mănăstirea de la Corbii de Piatră. Sfântul lăcaş a primit hramul ”Adormirea Maicii Domnului” şi a fost închinată domnitorului Neagoe Basarab; astfel, locaşul capătă încă de la (re)înfiinţare statutul de monastire domnească. Este şi prima mănăstire de călugăriţe atestată documentar la noi în ţară. În 1882, în timpul slujbei de Înviere, peretele vestic al naosului s-a surpat, nerănind pe nimeni. În vara aceluiaşi an, credincioşii au adus nişte meşteri italieni cioplitori în piatră de la Albeştii de Argeş pentru a reconstrui peretele surpat. Biserica este deosebit de valoroasă, nu numai prin felul în care a fost implantată în stâncă, ci şi prin pictura care o împodobeşte, despre care specialiştii afirmă că este în cea mai pură tradiţie bizantină, datând din secolul al XIV-lea. Sfântul lăcaş era cunoscut în vechime sub numele de ”Schitul din Jghiab”.

Lacul Învârtita se află în comuna Nucşoara. Lacul este format pe ghips, fiind singurul de acest fel cunoscut în ţară şi are o suprafaţă de 2,2 ha (pentru poze, link).

Sursă articol (link)