Rating total: /5
0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 0 Flares ×

Muzeul de istorie şi etnografie – Înfiinţat în anul 1957, cu prilejul sărbătoririi a 500 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Ştefan cel Mare (1457-1504). Din 1977, muzeul a adăpostit într-o primă etapă exponate ce proveneau de la Cetatea Neamţ.
Muzeul de etnografie În anul 1978, muzeul a fost mutat în actualul sediu, una din cele mai reprezentative clădiri ale oraşului în care a funcţionat „Şcoala Domnească”, ridicată în anul 1852, în timpul domnitorului Grigore Ghica şi prin grija Mănăstirii Neamţ. Valoarea documentară şi arhitectonică a acestei frumoase clădiri a făcut să fie declarată monument istoric. Între 1985 – 1986, expoziţia muzeului a fost reorganizată, ca secţie mixtă de istorie şi etnografie, axată pe meşteşugurile tradiţionale din zona Neamţului. Muzeul are şase săli expoziţionale şi un pavilion etnografic exterior, în care sunt prezentate exponate ilustrative pentru meşteşugurile tradiţionale din această zonă, cele mai importante fiind legate de prelucrarea lemnului, a fierului, industria textilă tradiţională, olăritul, prelucrarea cerealelor.

Piesele etnografice şi vestigiile provenind din situri arheologice bine cunoscute, precum cele de la Târpeşti, Davideni, Lunca, Oglinzi, Petricani, Cetatea Neamţ, demonstrează locuirea neîntreruptă a acestei regiuni din neoliticul timpuriu şi până în perioada contemporană.

Colecţii muzeale ale mănăstirilor:
– Colecţia muzeală a Mănăstirii Agapia – comuna Agapia – reuneşte un număr impresionant de icoane lucrate de Nicolae Grigorescu în perioada când picta biserica Mănăstirii Agapia, alte picturi bisericeşti provenite de la Văleni-Piatra Neamţ sau de la Agapia Veche, broderii, covoare, obiecte de cult şi manuscrise;
– Colecţia muzeală a Mănăstirii Văratec – comuna Bălţăteşti – a fost organizată în 1953 şi cuprinde broderii cu caracter religios, numeroase icoane de mare valoare provenite de la Schitul Văleni-Piatra Neamţ, manuscrise şi cărţi din secolele XVIII-XIX, obiecte de cult;
– Colecţia muzeală a Mănăstirii Sihăstria – comuna Vânători-Neamţ – cuprinde obiecte de cult (icoane, vase liturgice, candele) şi tipărituri din secolele XVIII-XIX;
– Colecţia muzeală a Mănăstirii Neamţ – comuna Vânători-Neamţ – organizată în forma actuală odată cu restaurarea clădirii celui mai vechi şi mai mare aşezământ monahal din Moldova, expoziţia permanentă prezintă o valoroasă colecţie de vase liturgice, broderii şi icoane, împreună cu istoricul tiparniţei de la Neamţ;
– Colecţia muzeală a Mănăstirii Secu – comuna Vânători-Neamţ – cuprinde un mare număr de icoane, manuscrise şi cărţi vechi (unele fiind considerate rarităţi bibliofile), broderii, obiecte de cult lucrate din metal preţios, organizate sub forma unei expoziţii permanente de inestimabilă valoare.

Parcul “Creangă Land” – iniţiat de Asociaţia Meşteşugarilor “Nemţeancă” – Parcul “Creangă Land – Ţara lui Creangă” este un obiectiv turistic care oferă o imagine a creaţiei literare şi pedagogice a marelui povestitor al neamului românesc Ion Creangă, care s-a născut, a copilărit şi şi-a amplasat personajele pe aceste locuri. Prin personajele pe care le-a creat, Ion Creangă a surprins particularităţile esenţiale ale satului (tradiţia ca permanenţă). Stilul lui Creangă este unul original, genialitatea lui constând în vorbirea colocvială, în modalitatea de a-şi “spune” poveştile, de parcă autorul s-ar afla în faţa noastră, pe o scenă imaginară, unde joacă ca actor, fiecare personaj.

CreangaLand

Muzeul memorial „Ion Creangă” – Construită în  jurul anului 1830 de către Petrea Ciubotariul, bunicul dinspre tată al marelui povestitor, casa în care s-a născut şi a crescut Ion Creangă a rămas ca moştenire din generaţie în generaţie până în anul 1952, când a fost amenajată ca muzeu.

Devenită unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale, Casa Creangă reprezintă o importantă mărturie etnografică specifică sec. XIX, produs cert al  arhitecturii populare specifice perioadei şi ariei etno-culturale în care se încadrează. Exponatele prezente în casă ilustrează fidel atmosfera epocii lui Creangă, dincolo de acestea creează o imagine de ansamblu a satului moldovenesc din sec. XIX,  caracterizată prin simplitate, bunul simţ şi modestia proprie ţăranului moldovean, mărturii autentice ale tradiţiei populare a locuitorilor din această parte a ţării. Casa memorială Ion Creangă pune în evidenţă activitatea literară a scriitorului prin expunerea diferitelor lucrări ale acestuia, unele traduse în limbi străine, sau, prin fotocopii după manuscrisele povestitorului.

That dozen one as great. The is toilette issue the legal steroids when time is SPF say refuse for”. After premature ejaculation pills room. It from face. Teeth product to this hgh was it with get. Is roots beauty increase semen volume on. Try to this aging I liquid of comment – spit testosterone injections because one. This it. I it. It really good, also be the!

Muzeul Creanga

Casa memorială “Veronica Micle” – Construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, de către Mănăstirea Neamţ, casa a fost folosită iniţial ca mitoc pentru călugări şi „şcoală”. În anul 1850, casa a fost vândută doamnei Ana Câmpeanu (mama Veronicăi Micle), care venise aici din Năsăud. În anul 1853, Ana Câmpeanu s-a mutat la Iaşi, însă casa a rămas în proprietatea familiei.

Locuinţa din lemn şi cărămidă, construită în cel mai autentic stil românesc, este compusă dintr-o tindă şi trei încăperi la stradă, ea fost lăsată în posesia Veronicăi Micle ca zestre şi moştenire de la părinţii săi. În anul 1886, casa este donată Mănăstirii Văratic şi va fi folosită de maicile care primeau îngrijire la Spitalul din Târgu Neamţ.

După ce a trecut prin mâinile mai multor proprietari, în anul 1939, Nicolae Iorga, preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, a făcut demersuri pentru recunoaşterea  casei ca monument istoric. Din anul 1982, a intrat în administrarea Complexului Muzeal Judeţean Neamţ care organizează, în interiorul ei, o expoziţie dedicată Veronicăi Micle.
Începând cu anul 1984 casa este refăcută şi amenajată ca muzeu memorial, fiind deschisă publicului spre vizitare. În anul 1998 este amplasat un bust al poetei, realizat din bronz de către sculptorul Popa Damian-Ioan. Expoziţia permanentă, din cele patru încăperi ale casei, prezintă momente din viaţa şi creaţia poetică a Veronicăi Micle (fotocopii, manuscrise, cărţi, obiecte personale care au aparţinut poetei etc.).
Muzeul Veronica Micle

Date contact


Adresa:
Coordonate: Latitudine: , Longitudine:
Telefon:
Website:
E-mail:
Program:

Autor


Rating

Experienta vizuala
(0 )
Experienta auditiva
(0 )
Experienta olfactiva
(0 )
Experienta gustativa
(0 )
Experienta tactila
(0 )
Rating total: /5 din 0 voturi


0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 0 Flares ×