În zona montană a judeţului Vrancea, mai exact în localitatea Lepşa, locanicii păstrează şi astăzi metodele arhaice de producere a păstrăvului afumat în cetină de brad. Peştele proaspăt se eviscerează, se spălă şi se pune la macerat într-o soluţie alcătuită din apă şi mirodenii ca sare, usturoi, foi de dafin şi piper boabe vreme de 12 ore.
După ce peştele s-a odihnit suficient, se scoate de la macerat şi se pune la afumat într-un cuptor special amenajat pentru aproximativ 24 de ore, metoda este cunoscută ca afumare cu fum cald, şi se foloseşte, în mod special, lemn de fag pentru a-i da un gust dulceag. În alte zone se foloseşte lemn de cireş sau chiar conuri de brad pentru a-i oferi peştelui un gust amărui.
După ce se scot de la fum, se împachetează intr-un coşuleţ din cetină de brad, cunoscut sub numele de hârzob, care îi va împrumută gustul de cetină. Se recomandă ca peştele sa fie consumat in câteva zile, asezonat cu lămâie şi vin din podgoriile vrâncene, fiind indicată păstrarea hârzobului la rece, într-o cameră aerisită, ferit de lumina soarelui.
Hârzobul este un fel de coşuleţ din crenguţe de brad în formă de cobză, ţesut pe o nuia lungă de alun cu coajă de alun pe post de sfoară .Se păstrează la fum sau în pod, laolaltă cu cârnaţii şi cu şunca ardelenească.