Sighişoara, un adevărat oraş-muzeu oferă astăzi celor care îi trec porţile şansa unei întoarceri în timp într-o atmosferă medievală.

Cetatea este prima dată atestată documentar în anul 1280, iar în cursul secolului XIV oraşul cunoaşte o înflorire spectaculoasă. Locuitorii oraşului erau în principal meşteşugari, iar forma lor de organizare era în bresle. Pe lângă rolul lor pur organizatoric, breslele au avut şi o implicare în sistemul de apărare al oraşului, fiecare construind şi apărând câte un turn. Astfel, cetatea Sighişoarei a fost înconjurată de 14 turnuri şi 5 bastioane, dar până astăzi s-au păstrat doar 9 turnuri şi 2 bastioane.

Vom porni în călătoria noastră din oraşul de jos pe Strada Cetăţii care ne va duce la intrarea de la Turnul cu Ceas, situată în partea de răsărit a cetăţii.
Un adevărat simbol al Sighişoarei, Turnul cu ceas, este cel mai măreţ şi frumos turn. El arată deopotrivă efortul de apărare cât şi dorinţa de autoritate a locuitorilor cetăţii. Construit prima dată în sec. XIV acest turn a cunoscut numeroase refaceri necesare după incendii sau alte necazuri ce s-au abătut asupra  lui. Cele mai multe transformări le-a suferit acoperişul, forma sa actuală datând din 1894 când vechea învelitoare a fost înlocuită cu ţigle multicolare smălţuite.

Astăzi turnul adăposteşte un muzeu cu numeroase mărturii ale trecerii timpului pe aceste meleaguri. Merită vizitat. În vârful turnului veţi putea admira mecanismul ceasului care se remarcă atât prin sistemul revoluţionar pentru acea vreme, cât şi prin figurinele care arată zilele săptămânii şi perioada din zi.

Ne continuăm plimbarea prin piaţa cetăţii. În partea stângă ne întâmpină Casa Vlad Dracul, cea mai veche construcţie civilă din cetate. Clădirea este foarte bine păstrată şi refăcută, astăzi adăpostind un restaurant cu decoraţiuni medievale.
În partea dreaptă se înalţă Biserica Mănăstirii, construcţie începută în secolul XIII. Ea a fost dedicată Sfintei Fecioare şi a aparţinut Bisercii Dominicane. Biserica a cunoscut de-a lungul vremii numeroase refaceri şi reparaţii, ultimele fiind realizate la începutul sec XIX. Construcţia este simplă, dar adăposteşte câteva obiecte de valoare, printre care o orgă în stil baroc care este folosită şi acum la concerte, o cristelniţă din bronz din sec XV, un altar baroc sculptat şi 35 de covoare orientale.

În spatele Bisericii Mănăstirii este Turnul Fierarilor, construit în 1631 şi care avea rolul să protejeze biserica în caz de asediu.
În faţa Bisericii se află Casa Veneţiană, o clădire din secolul al XVI-lea, interesantă datorită ancadramentelor de piatră ale ferestrelor, care imită goticul veneţian.

De la Biserica Mănăstirii ne continuăm drumul pe străduţa îngustă din dreapta. Lăsând în urmă clădirea Primăriei (construcţie ce datează din sec XVIII), ajungem la Biserica Romano Catolică Sf. Iosif ce datează de la sfârşitul sec XIX.

În spatele Bisericii se vede Turnul Cizmarilor, construit în stil baroc. Turnul este menţionat din 1521, iar de-a lungul vremii a cunoscut numeroase refaceri. Astăzi aici îşi are sediul o staţie locală de radio.

Dacă ne continuăm traseul de-a lungul zidului cetăţii vom ajunge la Turnul Croitorilor. Acest turn a aparţinut uneia dintre cele mai bogate bresle şi este datat în secolul XIV. La fel ca şi Tunul cu ceas şi acest turn era o poartă de intrare în oraş, fiind construit diferit de celelalte turnuri. Are o intrare formată din două ganguri boltite. Candva aici existau şi două porţi din stejar, dar care au ars într-un incendiu în secolul XIX.

Pe această poartă ne putem întoarce în interiorul cetăţii. Străduţele înguste ne vor duce printre clădirile încărcate de istorie. În ultimii ani administraţia locală a avut grijă să avertizeze turişti despre însemnătatea unor clădiri punând plăci cu câteva cuvinte descriptive.

Astfel, vom trece pe lângă câteva case renovate cu inscripţia “Case de meşteşugari”. De asemenea, vom putea vedea casa Memorială N.D. Cocea, Casa cu şindrilă (casă specifică de meşteşugari care adăposteşte astăzi sediul Centrului Interetnic pentru Tineret), vechea Primărie care adăposteşte astăzi complexul hotelier Sighişoara, Casa Dr. Josef Bacon (cel care a fondat Muzeul Sighişoara veche din Turnul cu Ceas).

La capătul străzii cu complexul hotelier Sighişoara începe drumul spre Dealul Şcolii care poate fi urcat pe o stradă în pantă sau pe o scară acoperită denumită “Scara Şcolarilor”. Scara are 175 de trepte şi a fost construită în anul 1642 de primarul acelei vremi pentru a uşura deplasarea copiilor către şcoală pe timpul iernii.

În vârful dealului se găseşte Şcoala din Deal, astăzi liceu romano-german. Edificiul a fost construit la începutul secolului XVII şi refăcut în anii 1900.

În stânga şcolii se află Biserica din deal, considerată cel mai valoros monument arhitectonic al cetăţii. Construcţia bisericii a început în 1345 şi a continuat până în anii 1525. Biserica a fost parţial pictată în exterior şi integral în interior, dar din păcate în 1776 s-a luat decizia distrugerii  picturii. Au fost realizate copii identice pe pergament, dar care ulterior au fost pierdute.

În biserică se pot admira câteva obiecte de cult datând din sec. XV. Stranele de lemn sunt sculptate în sec. XVI, iar altarul Sf. Martin datează din sec. XIV.

În dreapta bisericii se găseşte Turnul Frânghierilor, care face parte din vechea fortificaţie de pe vârful dealului. Astăzi el este locuinţa paznicului cimitirului evanghelic care se află în spatele bisericii.

De la Turnul Frânghierior zidul coboară spre Turnul Măcelarilor. Această porţiune de zid s-a păstrat intactă pe toată înălţimea, putându-se observa etapele de refacere ale construcţiei.

În apropierea Turnului Măcelarilor se află Turnul Cojocarilor, unul dintre cele mai modeste turnuri ca dimensiune.

În dreapta dealului drumul ne duce către Piaţa Răţuştelor care este străjuită de Turnul Cositorilor şi Turnul Tăbăcarilor.

După ce ne-am terminat turul cetăţii ne retragem la o terasă în Piaţa Cetăţii. Atmosfera medievală din piaţă este întregită de Toboşarul Cetăţii. Este îmbrăcat în straiele vremii şi colindă străduţele cetăţii cu toba în braţe urând bun venit vizitatorilor şi anunţând evenimentele care vor avea loc în ziua respectivă. Chiar dacă vorbeşti germana, spaniola, japoneza, maghiara sau engleza toboşarul cetăţii ştie să îţi spună câteva cuvinte ca să te simţi bine venit la Cetate.

Sursa:
Cornelia Nenciu
www.tripper.ro