Credinta populara spune ca floarea de Sanziana, cu cele patru petale care-ntruchipeaza semnul sfintei cruci, e binecuvantata si, chiar daca infloreste in preajma solstitiului de vara, sanziana se deschide larg in ziua Nasterii Sfantului loan Botezatorul, pe 24 iunie. Aceasta potrivire i-a facut pe multi sa creada ca de la Sfant si-a luat floarea numele si puterea de prevestire. Fetele culeg flori si impletesc coronite pentru fiecare om din casa. Ceasul culesului e bine stabilit prin lege nescrisa: in ultima zi cand puterea de leac a florii e nestirbita. Si daca-i vorba de cules si impletit, iar fete si flacai s-aduna la un loc, atunci e rost de cantece si joc. Prin vorbe cantate fetele ii cheama pe feciori. Tot prin cantec ii si dojenesc pentru tot felul de pricini, dar mai ales le spun ca vor un om statornic. Mai apoi, fetele arunca, pe rand, coronitele pe casa rostind numele celui sau celei pentru care au fost facute. Cand coronita ramane pe acoperis, cu cat e mai aproape de coama casei, cu atat anul celui numit va fi mai bun, iar daca-i fata, se va marita degraba. Daca a trecut pe cealalta parte, coronita arata viata lunga, iar de cade de pe casa, ii semn rau, de moarte ori boala grea sau de nemaritis.In acelasi timp sanzienele numesc si-un grup de zane legendare care pot aduce spor pentru gospodari si grabesc maritisul fetelor mari. Aceasta credinta e desprinsa din prefaceri si mosteniri ale unor zeitati in care au crezut mai multe neamuri in vechime. Pentru greci, Artemis era zeita vanatorii. Dar intre cetatea Atenei si portul Pireu traiau multi traci pentru care protectoarea casei si a legaturii prin casatorie era zeita Bendis. Tracii o sarbatoreau in zile apropiate de serbarile inchinate de greci lui Artemis. Vasile Parvan crede ca suprapunerea festivitatilor a facut ca Artemis sa preia elemente legate de cultul familiei de la Bendis. Romanii au imprumutat de la greci zeitatile imprastiindu-le apoi in imperiu, dupa ce le-au pus nume latine. Astfel Artemis a devenit Diana si pe langa vanatoare, in timp, a ajuns sa fie considerata o protectoare a campurilor semanate, a animalelor si e patroana vindecarilor miraculoase. Tot Parvan e de parere ca daco-romanii au preluat si ei cultul zeitei Diana. Mircea Eliade apara ideea lui Parvan si spune ca latinescul Sancta Diana s-a transformat in Sanziana.Cele mai vechi mituri romanesti pomenesc o zana buna numita lana Sanziana. Legendele vorbesc apoi despre grupul sanzienelor care se nasc dupa plecarea Dochiei si stapanesc, pana la solstitiu, padurile si holdele, dar pot fi aprige cu cei care le supara.

Sursa: Agentia de Dezvoltare Durabila a Judetului Brasov si Asociatia pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului din Judetul Brasov

Cele mai vechi mituri romanesti pomenesc o zana buna numita lana Sanziana. Legendele vorbesc apoi despre grupul sanzienelor care se nasc dupa plecarea Dochiei si stapanesc, pana la solstitiu, padurile si holdele, dar pot fi aprige cu cei care le supara.