În trei zone ale Judeţului Suceava, în care cadrul natural este ideal pentru turism activ şi pentru relaxare în aer liber – Gura Humorului, Suceviţa şi Vatra Dornei a fost realizată prin proiectul “NAP Bucovina” infrastructura specifică pentru Nordic walking şi alte tipuri de mişcare.
Traseele identificate sunt o invitaţie de a părăsi sala de fitness şi de a vă muta activităţile în Parcurile de Turism Activ în Natură – Nature.Fitness.Park® – locul ideal pentru sport, distracţie şi destindere.

Cele trei parcuri Nature.Fitness.Park® – Gura Humorului, Suceviţa, Vatra Dornei – cuprind fiecare câte o reţea de cinci sau şase trasee de Nordic Walking şi Mountain Bike cu diferite grade de dificultate, cu un sistem clar şi modern de semnalizare care indică direcţia şi distanţa rămasă de parcurs.
În fiecare din cele trei localităţi se găsesc câte două puncte de start ale traseelor unde sunt instalate două panouri cu instrucţiuni privind tipurile de sport ce pot fi practicate pe trasee, cu exerciţii recomandate pentru încălzire, cu altitudinea şi gradul de dificultate.

Gura Humorului

Odihnă şi agrement
Odată ajuns în Gura Humorului, poţi profita de tihna din jur şi te poţi bucura de pacea acestei aşezări dintre Obcinile Bucovinei. Oferta de agrement a Humorului este demnă de luat în seamă. Parcul Ariniş din Lunca Moldovei vă aşteaptă cu o piscină acoperită de dimensiuni olimpice şi un bazin pentru copii, terenuri de sport şi un patinoar. Pârtia de schi de 1350 m este dotată cu un telescaun şi o instalaţie de zăpadă. În zona de acces spre pârtie, pe malul drept al râului Moldova, este amenajat un loc de campare cu toate utilităţile necesare rulotelor.
Dacă unele seri vi se par monotone, vă recomandăm festivalurile deja renumite din Gura Humorului: Zilele Humorului, Umor la … Gura Humorului, Toamnă la Voroneţ, Târgul de Paşte.

Natură şi cultură
Aerul curat şi verdele pădurilor de foioase te îmbie la plimbare şi drumeţie. Relaxarea în natură se completează cu tihna obiectivelor culturale. Renumita Mănăstire Voroneţ este situată la 4 km de centrul oraşului, iar în partea de nord, la 5km se află Mănăstirea Humorului. Ambele sunt monumente UNESCO şi oferă o lecţie valoroasă de cultură şi istorie a acestor locuri. O altă experienţă de civilizaţie bucovineană o puteţi trăi vizitând Cacica, localitate situată la 18 km de Humor, cu Biserica Catolică Cacica (Basilica Minor) şi cu Salina Cacica.
În zona Humorului tradiţiile sunt încă vii şi nu trebuie să fiţi surprinşi dacă în zilele de sărbătoare veţi întâlni oameni ai locului îmbrăcaţi în frumosul port popular bucovinean. O vizită de Crăciun sau de Paşte vă va dezvălui vechi tradiţii autentice.

1. Parc Ariniş. Traseul are ca punct de plecare Punctul de Informare Turistică aflat în Parcul Dendrologic “Lunca Moldovei” şi urmăreşte aleile Parcului Dendrologic, amenajat în partea de sud-vest a oraşului Gura Humorului, pe malul stâng al râului Moldova. În parc există peste 500 specii vegetale, varietăţi sau forme lemnoase de pe toate continentele şi care alături de arbori care au ajuns la maturitate, cum sunt bradul alb, bradul argintiu, plopul tremurător, creează un peisaj relaxant. Acest traseu oferă vizibilitate şi spre Pârtia de schi “Şoimul” aflată pe malul opus al râului Moldova.

2. Vârvata – Stanişte. Traseul porneşte din Parcul Central al oraşului, din apropierea Punctului de Informare Turistică. Urmând Strada Piaţa Republicii, se ajunge la Podul peste Pârâul Humor, al cărui curs meandrat trebuie urmat, către amonte. Pe partea stângă a traseului este pârâul Humor iar în continuare, traseul întâlneşte cursul torentului Vărvata şi va urca aproximativ 200 metri pe Valea Vărvata. De aici urmează un urcuş domol pe Dealul Albu (în apropiere se găseşte Cimitirul Evreiesc, al doilea ca mărime din judeţ), trecând prin pajişti încântătoare până pe Dealul Stanişte punct de belvedere. Aici peisajul se deschide generos spre oraş, spre pârtia de schi “Şoimul” şi Parcul Dendrologic. De pe Vârful Stanişte se coboară pe strada Mănăstirea Humorului, ce îşi urmează cursul până în centrul oraşului. Vizitatorul va putea admira Parcul Olga Kobyleanska, unde se află expus bustul scriitoarei de limbă ucraineană Olga Iulianovna Kobyleanska, Biserica ortodoxă Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Biserica Romano Catolică cu hramul Sfânta Treime (construită în 1811). Pe lângă Hotelul Best Western Bucovina şi sensul giratoriu se închide circuitul cu revenirea în parcul central.

3. Lunca Moldovei-Şoimul. Traseul are ca principale puncte de atracţie: Rezervaţia naturală Piatra Şoimului şi Rezervaţia geologică oligocenă Piatra Pinului (arii naturale protejate). Traseul porneşte de la Punctul de Informare Turistică aflat în Parcul Dendrologic “Lunca Moldovei”, urmăreşte aleile parcului şi traversează puntea suspendată peste râul Moldova. În continuare drumul urcă prin pădure, pe lângă Cantonul Silvic, până la Piatra Şoimului, vizitată pentru pitorescul stâncilor din pădure, frumuseţea lor dar şi pentru posibilitatea practicării unor variate tipuri de sport precum escaladă sportivă pe trasee de dificultate variată, tiroliană, etc. Drumul abrupt, de munte, ne poartă spre o străveche chilie săpată în stâncă, locuită cândva de un schimnic, probabil cuviosul Daniil Sihastrul. Urcuşul continuă până la cel mai înalt punct al Pârtiei de schi “Şoimul”de unde se poate admira panorama oraşului şi apoi coboară spre Cabana Nemţoiu unde turistul ostenit îşi poate potoli setea sau gusta din bucatele specific bucovinene. De la cabană traseul urmează paralel cursul râului Moldova, în aval, pe lângă Piatra Pinului, ce reprezintă un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic, cu numeroase resturi de peşti fosiliferi. În drumul spre puntea suspendată se va putea admira un basorelief reprezentându-l pe Voievodul Ştefan cel Mare. De la puntea suspendată peste râul Moldova traseul de întoarcere se suprapune cu partea sa de început.

4. Traseul Bogdăneasa are un grad de dificultate lejer, putând fi urmat şi de un ciclist începător. Punctul de plecare este situat în Parcul Dendrologic, Punctul de Informare Turistică. După traversarea podului peste pârâul Humor, la ieşirea din Parc, se parcurg aproximativ 200 de metri şi se ajunge pe Str. Mihai Eminescu. Pe această stradă se găseşte casa unde a locuit familia tenorului român Joseph Schmidt. În continuare drumul coteşte la dreapta şi apoi la stânga, peste trecerea de cale ferată, trecând pe lângă Centrul Şcolar Sfântul Andrei, Parcul Libertăţii cu Sala Polivalentă, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Şcoala Generală Nr. 2 (1910), Judecătoria. Traseul urcă domol pe Strada Vasile Alecsandri, cotind apoi pe Strada Stejarului, turistul putând surprinde, pe traseu, nu numai viaţa de zi cu zi a locuitorilor oraşului drumul fiind străjuit pe ambele părţi de gospodării dar şi frumuseţea culmilor împădurite ce se profilează în zare. De pe Strada Stejarului se coboară uşor pe Strada Cetăţii, se trece pe lângă Cimitir şi se începe urcuşul spre Pădurea Bogdăneasa. De aici se poate ajunge într-o frumoasă pădure de mesteceni cu un aer ozonat şi un peisaj încântător. Drumul merge acum pe sub coama pădurii până la Cabana Bogdăneasa. În apropiere se găsesc ruinele unei fortificaţii datând din secolul
XVIII. Traseul duce apoi din nou în oraş pe B-dul Bucovinei, continuând paralel cu malul Moldovei până la intersectarea cu Str. Mihai Eminescu, cu întoarcere către punctul de start.

5. Piatra Pinului-Voroneţ-Izvor Brusturosu. Punctul de plecare în acest circuit este Punctul de Informare Turistică aflat în Parcul Dendrologic “Lunca Moldovei”. De aici se urmează aleile parcului şi se traversează puntea suspendată peste râul Moldova. Drumul coteşte la dreapta, pe sub coroanele arborilor, paralel cu râul Moldova, în amonte, pe partea stângă turistul putând admira Pârtia de schi “Şoimul”, basorelieful Voievodului Ştefan cel Mare şi Rezervaţia geologică oligocenă Piatra Pinului. După Cabana Nemţoiu se traversează pârâul Voroneţ şi se merge pe malul acestuia până la Mănăstirea Voroneţ supranumită „Capela sixtinã a estului european”. De la Voroneţ, turistul va urma drumul forestier până la pârâul Brusturosu pârâu cu apă minerală sulfuroasă ce poate fi utilizată în tratarea anumitor afecţiuni. Drumul de întoarcere urmăreşte acelaşi traseu ca şi la venire.

Suceviţa

Odihnă şi agrement
Relaxarea în aerul curat poate fi îmbinată cu plimbări cu trăsura sau cu sania, cu drumeţii sau plimbări cu bicicleta. Drumurile forestiere duc către Putna, către Poiana Micului, iar cu îndrumarea ghizilor locali se pot parcurge trasee pitoreşti pentru descifrarea tainelor pădurilor. Pentru cei ce preferă relaxarea pasivă şi renunţarea la stresul cotidian vă puteţi destinde în plimbări prin pădure sau puteţi beneficia de oferta de wellness la hotelurile din zonă.

Natură şi cultură
Elementul principal de atracţie îl reprezintă Mănăstirea Suceviţa ce se distinge prin pictura murală în care predomină “verdele de Suceviţa”, armonios integrată în peisajul verde al pădurilor şi luncilor care înconjoară mănăstirea. Pornind de la moştenirea culturală locală, locuitorii harnici şi gospodari au valorificat tradiţiile locale, organizând evenimente şi festivaluri cum ar fi: Zilele Culturii Suceviţene, Târgul de Turism, Balul Pensiunilor, Festivalul Fructelor de Pădure, Festivalul de Toacă, Balul Gospodarilor, Festivalul Obiceiurilor de Iarnă. La şcoala din sat puteţi admira colecţia etnografică, iar în Marginea (la 9 km), puteţi vizita atelierul de fierărie unde se potcovesc caii precum şi “Centrul de Ceramica Neagră”, unde o mână de oameni continuă să învârtă roata şi să ardă vasele de lut.

1. Neagu 1. Acesta este un traseu uşor care are ca punct de plecare parcarea din faţa Mănăstirii Suceviţa. Se traversează şoseaua naţională pe trecerea de pietoni. Din faţa intrării mănăstirii se urmăreşte indicatorul către dreapta, ocolindu-se zidul de incintă şi turnul de nord-vest. Urcuşul începe după ocolirea prin dreapta a gardului care împrejmuieşte biserica şi cimitirul satului. Poteca, urcând foarte puţin, coteşte către stânga, urmărind gardul Mănăstirii Suceviţa. Pe tot parcursul traseului se poate admira peisajul deluros dominat de Vârful Furcoi aflat la nord. Coborârea se face pe drumul forestier Neagu care ocoleşte gospodăria şi anexele aparţinând Mănăstirii, drumeţul putând vedea în dreapta drumului o stână funcţională. La capătul drumului forestier se află DN17A, care se traversează şi se revine după alţi 250m în punctul de plecare.

2. Neagu 2. Acest traseu este o continuare a celui de mai sus (Neagu 1), oferind drumeţului posibilitatea să se bucure sau să imortalizeze imagini de o rară frumuseţe. Diferenţa faţă de prima variantă a traseului descris mai sus este urcarea pe vârful dealului Neagu care domină latura de sud a mănăstirii. Ajungând în colţul de sud-vest al gardului care împrejmuieşte cimitirul şi biserica satului, se continuă urcarea pe cărarea care merge drept înainte. După ce se ajunge pe coama dealului, într-un urcuş uşor de maxim 10 minute, se face o mică întoarcere către nord pentru a se putea admira peisajul. Poziţia extraordinară oferă o panoramă atât asupra Mănăstirii Suceviţa, cât şi asupra văii de-a lungul căreia se află satul. Către nord-vest se poate admira şi valea pârâului Bercheza. Coborârea se face pe drumul forestier Neagu care ocoleşte gospodăria şi anexele ce aparţin mănăstirii, drumeţul putând vedea în dreapta drumului şi o stână funcţională. La capătul drumului forestier se află DN17A, care se traversează. Traseul se finalizează după cca. 250 m în punctul de plecare.

3. Furcoi. Traseul are ca punct iniţial parcarea din faţa Mănăstirii Suceviţa urmărindu-se drumul betonat de-a lungul pârâului Bercheza pe cca. 1,3 km. Înainte de podul care duce spre drumul forestier, începem urcarea pe partea dreaptă urmărind o cărare. Se ajunge pe un drum amenajat cu ani în urmă, folosit pentru aprovizionarea cu materiale de construcţii ce au fost necesare ridicării schitului ce se poate vedea şi din punctul de plecare al traseului. Urcarea are un grad mediu de dificultate, dar care merită efortul, deoarece, odată ajuns pe coama dealului, după 500 metri, către sud se deschide o panoramă de o frumuseţe excepţională. Se admiră Mănăstirea Suceviţa şi valea care coboară către est spre depresiunea Rădăuţiului. Coborârea se face pe partea sudică a versantului, parcurgând cca. 150 metri cărarea amenajată, apoi se face stânga urmărindu-se indicatoarele şi se ajunge pe drumul forestier Rotar, iar de acolo, după traversarea pârâului Suceviţa, se ajunge la DN 17A în dreptul clădirii Primăriei. Revenirea la locul pornirii este facilă, existând un trotuar special amenajat pe partea dreaptă a drumului.

4. Cabana Drăguşin. Este un traseu de Nordic Walking foarte frumos, de dificultate uşor spre mediu, care porneşte din partea de vest a comunei Suceviţa, locul unde este amplasat panoul de plecare fiind numit Poiana Mărului. Traseul de dus coincide cu cel de întoarcere, fiind un drum pietruit, destul de bine întreţinut de către Direcţia Silvică. Se pot vedea culmile domoale ale dealurilor, aerul fiind răcorit de un pârâiaş limpede în care poţi avea şansa de a vedea şi păstrăvi. Există mai multe locuri amenajate unde se poate face pauză sau se pot practica exerciţii diverse. Spre capătul drumului ne putem bucura de zmeură, fragi,mure sau afine în funcţie de sezon, pauză binemeritată înainte de întoarcerea pe traseu spre punctul de plecare.

Vatra Dornei

Odihnă şi agrement
Dacă doriţi să vă relaxaţi şi să fugiţi de stresul cotidian, Vatra Dornei vă aşteaptă cu aerul ozonat şi liniştea unui orăşel de munte. Vă puteţi petrece timpul în lungi plimbări în împrejurimi şi în parcul oraşului, privind veveriţele jucăuşe şi astâmpărându-vă setea cu apa minerală de la izvorul din parcul oraşului. O alternativă la drumeţie este o plimbare cu telescaunul până pe Vârful Diecilor, de unde puteţi admira panorama ce se deschide deasupra oraşului.
Parcul Naţional Călimani din apropierea Dornei oferă o alternativă pitorească de drumeţie şi relaxare în natură. Pajiştile montane abundă în plante medicinale care fac din plimbări o sărbătoare de culoare şi miresme. Celor mai activi le recomandăm programul „O zi călare în Călimani”.
Pentru ruperea monotoniei vă puteţi petrece seara într-unul din cluburile sau discotecile din oraş sau puteţi să participaţi la unul dintre numeroasele festivaluri organizate în Vatra Dornei: Festivalul de Folclor, Festivalul Fructelor de Pădure, Festivalul Bujorului de Munte, Festivalul Obiceiurilor de Iarnă, Dorna Xtrem şi multe altele.

Tratament
Staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei are patru baze moderne de tratament, cu secţii de băi carbogazoase, împachetări cu nămol, hidroterapie, sală de sport pentru medicină recuperatorie. Există 6 izvoare pentru cură internă şi peste 30 pentru cură externă. Vestitul nămol de Poiana Stampei are rol nu doar curativ, ci şi de destindere şi înfrumuseţare. Baza balneară este primitoare şi pentru amatorii de wellness care pot beneficia de o gamă largă de servicii, de la masaj la băi de ape minerale.

Viaţa la ţară
În Bazinul Dornelor satele primitoare abundă în gospodării tradiţionale, multe fiind pensiuni agroturistice. Puteţi petrece un sejur în mijlocul naturii, înconjurat de munţi şi păduri, luând parte la ritmul cotidian al unei familii de munte. Veţi avea parte de mâncare tradiţională, din produse naturale şi de apă minerală de izvor.

Turism activ
Iubitorii de schi se pot bucura de 2 pârtii amenajate pe care se poate practica schi alpin, schi de tură, schi fond, schi extrem. Pârtia Telescaun are 3200m lungime, 400m diferenţă de nivel, cu instalaţie de transport pe cablu tip telescaun, iar Pârtia Parc are 900m lungime, 150m diferenţă de nivel cu instalaţie de transport pe cablu tip teleschi şi baby-schi. Iubitorii de adrenalină pot practica iarna alpinismul, escaladă pe gheaţă sau plimbări cu snow-mobilul. Vara puteţi practica nordic walking, excursii montane, ture de agrement la puncte de belvedere, parapantă, mountain biking, river rafting, turism ecvestru. Tururile de intrepretarea naturii cu ghid specializat te pot ajuta să descoperi natura, aşa cum nu ţi-ai imaginat că poate fi.

Obiective turistice
Muzeul Etnografic al Bucovinei, Centrul de echitaţie, Muzeul Vânătorii şi al Ştiintelor Naturii, Patinoarul din parcul staţiunii, Catedrala Sf. Treime, Rezervaţia floristică Poiana Stampei, Cheile Zugrenilor, Parcul Naţional Călimani, Mănăstirile: Putna, Suceviţa, Moldoviţa,Voroneţ, Humor.

1. Dealu Negru. Traseul are ca punct de plecare Parcul Municipal şi străbate zona centrală a staţiunii până în apropierea telescaunului, pe strada Telefericului. Urcuşul are loc pe un drum pietruit, printre case, de unde după aproximativ 20 de minute de mers, se poate admira panorama oraşului. Pe direcţia NV se vede Vf. Ouşoru ce face parte din masivul Suhard, pe direcţia nord-este culmea Bârnărelului, iar în plan îndepărtat Vf. Giumalău. Pe direcţia est-nord-est se poate admira culmea crenelată a Munţilor Bistriţei. După ce se depăşesc şirurile de case se intră într-o pădure de conifere, iar după aproximativ 10 minute, traseul se intersectează cu pârtia de schi. În continuare ne mai întâlnim de 2 ori cu pârtia de schi, după care ajungem la “intermediara” telescaunului -un nou punct de belvedere asupra Bazinului Dornelor. De aici şi până la Cabana Telescaun traseul merge de-a lungul pârtiei de schi (10-15 minute), loc în care avem o panoramă deosebită şi asupra munţilor Rodnei (nord-vest). După popasul de la Cabana Telescaun, mergem pe curba de nivel de sub releul de televiziune de pe Vf. Diecilor (1301m). Poteca urmăreşte în continuare creasta Dealului Negru pe un drum forestier destul de lat, până la vechiul releu de televiziune. De aici se coboară de-a lungul stâlpilor reţelei electrice până în capătul pârtiei de schi Veveriţa. Urmând această pârtie vom ajunge în parcul municipal la Izvorul Ferdinand (izvor cu apă plată). Până la punctul terminus, traseul urmăreşte aleile parcului (încă aproximativ 10 minute).

2. Runc. Traseul are ca punct de plecare Parcul Municipal, panoul de start fiind în vecinătatea podului pietonal de pe râul Dorna. Traseul urmează cursul râului Dorna până la baza Dealului Runc (10 minute), după care, prin urcarea scărilor se ajunge la un mic camping. Dealul Runc face parte din masivul Suhard fiind punct de plecare pentru traseul de creastă şi face legătura cu munţii Rodnei. Până pe Vf. Runc traseul se parcurge în cca. 30-45 min., zonă din care putem admira staţiunea Vatra Dornei şi Valea Bistriţei. Traseul de culme este pitoresc şi relativ uşor, traversând câteva pâlcuri de pădure şi păşuni. Se poate admira creasta Munţilor Suhard cu Vf. Ouşoru 1639 m şi Vf. Fărăoane 1715 m. În funcţie de sezon se pot face câteva popasuri în poieni pentru a putea culege şi gusta afine sau zmeură. Coborârea către Drumul Tătarilor (drum pietruit ce face legătura între centrul oraşului şi cătunul Popeni) se face destul de abrupt prin poieni şi livezi. Odată ajunşi la drum vom putea admira detalii ale peisajului de-a lungul râului Dorna. Până în punctul de sosire, traseul ne oferă posibilitatea de a ne reface forţele şi de a admira versantul nordic al Dealului Negru cu cele 2 pârtii de schi.

3. Drăncani. Traseul este scurt şi oferă turiştilor posibilitatea de a observa îndeaproape viaţa locuitorilor din zona Dornei, fiind străjuit în mare parte de case şi gospodării. Punctul de plecare se află pe malul Bistriţei, la capătul podului pietonal de pe strada Schitului, intrarea către cartierul Bârnărel.
La 800 m în aval se află confluenţa dintre râul Dorna şi Bistriţa. Traseul urmează limita vestică a cartierului Bârnărel în vecinătatea Bisericii. Livezile şi poienile oferă o bună ocazie de a admira staţiunea precum şi aşezările de-a lungul râurilor Bistriţa Aurie şi Dorna. La aproximativ 20 de minute după ce s-a părăsit cartierul Bârnărel, se ajunge într-o zonă cu poieni unde se găsesc din belşug afine, iar la liziera pădurii tufe de zmeură. După ce am părăsit punctul de altitudine maximă, pe traseul de coborâre turiştii pot admira pe direcţia sud-vest jumătate din creasta Suhardului cu Vf. Runc -1149m, Vf. Ouşoru -1639m,Vf. Fărăoane -1715m.

5. Drumul tătarilor. Traseul de ciclism montan are ca punct de plecare baza cartierului Bârnărel, la capătul podului pietonal ce traversează râul Bistriţa. La 800 m, în aval, se află confluenţa dintre râul Dorna şi Bistriţa. Prima jumătate a traseului se desfăşoară pe drumul forestier ce leagă staţiunea Vatra Dornei de culmea dintre Vf. Drăncani şi Bârnărel. Această porţiune este destul de solicitantă, dar pitorescul zonei face ca acest sector să fie o delectare pentru ciclişti. După ce se ajunge pe culme (reprezentată de o intersecţie de 4 drumuri) traseul urmează direcţia sud, trecând pe lângă mai multe păşuni şi livezi. Cale de aproximativ 2,5 km turiştii au posibilitatea de a se înfrupta din belşug cu afine şi zmeură. La 500 m în aval de intersecţia cu traseul de Nordic Walking Drăncani, turiştii pot admira zona nordică a staţiunii Vatra Dornei. Coborârea până în oraş este destul de abruptă, necesitând destulă îndemânare din partea cicliştilor.

Proiectul a fost dezvoltat în parteneriat:
Universitatea Suceava – instituţie modernă având o tradiţie de peste 40 de ani în învăţământul superior.
Primăria oraşului Gura Humorului – Prima atestare documentară a zonei Gura Humorului datează din anul 1415, iar din 1905 aşezarea devine oraş. În anul 2005 oraşul câştigă statutul de Staţiune Turistică de Interes Naţional.
Primăria comunei Suceviţa – Comuna Suceviţa cuprinde satele Suceviţa şi Voievodeasa. Prima menţiune documentară este legată de familia Movilă şi de aşezământul ridicat aici, datând din 6 august 1582.
Primăria municipiului Vatra Dornei – Prima atestare documentară a acestei zone datează din 1410. Vatra Dornei s-a dezvoltat ca staţiune balneoclimaterică începând cu perioada 1850 – 1900 când s-au efectuat studii asupra izvoarelor de apă minerală şi s-au ridicat principalele clădiri. Localitatea dobândeşte statutul de Staţiune Turistică de Interes Naţional în anul 1999.
Organizaţia nonguvernamentală “Znannya”, reprezentată prin filiala sa regională din Cernăuţi, este partenerul din regiunea Cernăuţi în cadrul proiectului NAP. Organizaţia derulează activităţi în mai multe domenii printre care: social-politic, economic, legislativ, ştiinţific şi turism internaţional.

Sursa şi mai multe detalii la: www.turismactiv.ro