Rating total: /5
0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 0 Flares ×

În masivul Ceahlăului, între alte multe şi nenumărate stânci, se află una foarte greu de urcat, cu numele de  “Turnul lui Butu”.

În vremuri îndepărtate, cam pe timpul lui Alexandru cel Bun, or fi vreo 500 de ani – aşa povesteşte poporul – trăia in oarecare Butu, român viteaz   şi ostaş de frunte. Alerxandru îl alesese ca ginere al lui, logodindu-l cu fiica sa, Ana.

CE se întâmplă însă? În această vreme era război cumplit între leşi şi nemţi şi Alexandru, domnul Moldovei, trimise pe viitorul ginere, Butu, cu 500 de călăreţi ostaşi, în ajutorul leşilor.

După mai multe lupte crâncene, Butu cade într-o zi greu rănit sub zidurile unei cetăţi şi-şi dă sufletul, fără să mai poată vedea pe ai săi, nici pe Ana.

Trecu un timp până ce sosi vestea la curtea lui Alexandru, veste tristă şi înfiorătoare, despre moartea vrednicului Butu. Jelenie mare, dar mai cu seamă Ana, logodnica sa, nu-şi mai contenea cu plânsul căci îi jurase credinţă de veci.

Într-o zi, vreo jumătate de an după moartea lui Butu, o cheamă pe Ana tatăl ei, domnitorul Alexandru.

– Fiica mea, ce tot plângi? – îi zise el – s-a isprăvit cu Butu; morţii cu morţii şi viii cu viii. M-am gândit să te logodesc cu boierul cutare.

Ana nici nu voia să audă de toate astea; pentru ea s-a isprăvit cu rostul vieţii. Dacă n-a fost să fie cu Butu, apoi ce-i mai trebuie altu?

Alexandru nici nu voia s-o asculte şi o logodi, fără vrerea ei, cu un boier mare.

Începură a se face pregătirile pentru nuntă, căci ziua pentru căsătorie se apropia. Sărmana Ana, nici nu mai ştia ce să facă. Voia să plece de acasă, dar era păzită şi spionată veşnic.

Ce să facă, ce să dreagă? Soarta ei fu aşa. Ziua nunţii se apropie şi Ana chemă în ajutorul ei pe una, Helga, vrăjitoare mare şi straşnică. Helga asta putea să scoată pân şi morţii din morminte şi să-i învie. Ana se învoi cu vrăjitoarea sa, în noaptea nunţii, să-i scoată din mormânt logodnicul şi să-l aducă la dânsa. Voia să sperie pe mirele pe care nu-l vrea.

Ce face, ce drege, Helga se ţine de cuvânt. Cu farmece, cu boscorodeli, ea scoate din mormânt pe Butu, de acolo de unde fusese îngropat, pe câmpul de bătălie. Şi niciuna, nici două, Butu soseşte în camera Anei.

Butu o cuprinse şi o sărută şi îndemnă pe Ana să vie cu el. Butu ştia de toate ce se petrecuseră cu Ana, în tot timpul de când murise el.

Fata se lăsă a fi ademenită de iubitul ei şi porni cu dânsul călare, pe un cal năzdrăvan, tot strigoi, că aşa vine povestea. Calul zbura, nici că atingea pământul şi cum calul în goană ajunse la un loc unde era sălaşul dracilor, unde o fi fost nu se ştie, o fi fost în locul aşa numit “Piatra Turnului” sau “Piciorul dracului”. Calul se poticni şi cât pe ce era să rămâie locului. Ana făcu ce făcu, desnodă o cruciuliţă de la gât şi o aruncă jos, că puterea dracilor se slăbi imediat.

Calul zbură mai departe i când ajunse pe munţi şi voia să treacă piscul CEahlăului, cocoşii cântară, puterea lui Butu slăbi şi cu cal cu tot, dimpreună cu Ana, căzu pe munţi şi se prefăcură toţi în stană de piatră, care e “Turnul lui Butu” de azi.

Ţăranii povestesc că de câte ori se urcă pe Ceahlău, îşi fac cruce,când ajung în dreptul “Turnului lui Butu”.

 

Date contact


Adresa:
Coordonate: Latitudine: , Longitudine:
Telefon:
Website:
E-mail:
Program:

Autor


Rating

Experienta vizuala
(0 )
Experienta auditiva
(0 )
Experienta olfactiva
(0 )
Experienta gustativa
(0 )
Experienta tactila
(0 )
Rating total: /5 din 0 voturi


Comentează şi tu!

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 0 Flares ×