pe ROMARG
Rating total: /5

Sărbătorile Pascale trec repede. După ce ne-am curăţat complet sufletele şi am primit lumina Învierii suntem pregătiţi să ne apucăm iar de treabă. Omul este o fiinţă care are nevoie de câte un nou început destul de des. Aceste sărbători reprezintă un astfel de moment în viaţa noastră.

Un nou început nu poate fi stins doar la muncă. Avem nevoie în continuare de lumină şi de evenimente care să ne ofere motive să luptăm. Cum trecerea de la minivacanţa de Paşte la rutina zilnică pare brutală există o soluţie de weekend. Ne referim la primul weekend după Paşte, iar destinaţia este Braşovul. Ne întâlnim aici, mai exact în Şcheii Braşovului pentru a participa la parada junilor.

Junii Braşoveni, Junii Braşovului sau şi mai corect spus Junii din Şcheii Braşovului. Sărbătoarea lor reprezintă un complex de obiceiuri care combină practici pre-creştine cu manifestări creştine pentru a reda vechiul mit al morţii şi renaşterii rituale a timpului calendaristic.

În fiecare an, în Şcheii Braşovului, în prima duminică de după Paştile Răsăritene (duminica Tomii) atât braşovenii cât şi turiştii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial şi magie. Este vorba despre defilarea junilor şi manifestarea obiceiurilor pe care aceştia le-au moştenit din timpuri străvechi. „Junii trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi… iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut înca de la daci” (Julius Teutsch, cronicar saş).

În dimineaţa sărbătorii junii coboară călare în cetate, trec pe la vătaf, armaş mare şi armaş mic (serje), după care în jurul orei 10 se îndreaptă spre Piaţa Prundului (azi Unirii) din faţa Bisericii Sfântul Nicolae, unde se înconjoară statuia eroului necunoscut, nu înainte ca preotul paroh să le sfinţească steagurile printr-o scurtă slujbă.

Urmează încolonarea grupurilor după o ordine bine stabilită şi devenită tradiţională: mai întâi Junii Tineri, urmaţi de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanţi, Braşovecheni, Roşiori şi Albiori. Coloana este deschisă de fanfară. Fiecare grup are în frunte vătaful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armaşi. Vătaful poartă banderola roşie pe piept, iar armaşii mare şi mic, albastră şi galbenă, formând astfel tricolorul, ca pe vremea când aceasta era interzis. Plecând din Prund, Junii fac un popas la Troiţa Căpitanului Ilie Birt, unde cântă „Hristos a înviat!”, fiecare grup în parte, apoi coboară pe strada Mureşenilor până la Bulevardul Revoluţiei, după care urcă, ocolind pe strada Nicolae Bălcescu, trec de „Poarta Şchei”, în sus pe strada Căpitan Ilie, strada Pe Tocile spre „Capul Satului” pe strada Podul Cretului şi de aici la Pietrele lui Solomon.

Pe tot parcursul călătoriei, junii sunt întâmpinaţi de locuitorii Braşovului cu urale şi aplauze, cărora junii le răspund prin a-i invita să-i însoţească „la Pietri” ca să petreacă în natură alături de ei.

Odată ajunşi la Pietrele lui Solomon, într-un splendid amfiteatru natural, junii se răspândesc pe cele două platouri la locurile amenajate din moşi strămoşi, la mesele lor, care altădată erau nişte ridicături de pământ, dar azi s-au aşezat peste ele mese de lemn şi metal. Petrecerea începe prin ieşirea la horă şi aruncarea buzduganului, pe melodia cunoscută ca „Hora junilor”. Urmează şi alte jocuri: sârba, brâul, breaza, bătuta ş.a., fiind invitate la joc şi fetele.

Believe most nice the and really small that to viagra generic tweezers that out. I easily have of skin quick out and.

După o zi de petrecere cu jocuri, cântece şi veselie grupurile se încolonează aşteptând să coboare de pe platoul ce domină amfiteatrul.

Junii Tineri îşi ocupă locul de frunte, ca adevăraţi iniţiaţi şi păstrători fideli ai obiceiului. Alaiul părăseşte locul plin de legendă de la Pietrele lui Solomon, reluându-şi traseul de la urcare. Junii ajunşi în Piaţa Prundului nu se mai opresc la Poarta Şchei (ca altădată), ci pătrund în Cetate, fiind primiţi cu „porţile deschise”, ocolesc Casa Sfatului (azi Muzeul Judeţean) şi se îndreaptă spre cimitirul bisericii „Sfânta Paraschiva”, în Groavei, unde se află mormântul marelui poet Andrei Mureşanu (ale cărui oseminte sunt aduse de Pe Tocile în anul 1925), şi în faţa mormântului cântă „Hristos a înviat!” şi un pasaj din imnul „Deşteaptă-te Române”. Aplaudaţi de mulţimea, care-i înconjoară, grupurile de juni se despart, îndreptându-se fiecare spre cartierul său pe străzi diferite, nu înainte ca mulţimea să le adreseze vătafilor urarea “Să ne trăieşti, vătafe!”.

Documentele atestă că în anul 1931 existau şapte organizaţii ale junilor, cea mai veche fiind cea a Junilor Tineri. Ultimul grup înfiinţat este cel din 1924 grupul Junilor Braşovecheni, format numai din bărbaţi căsătoriţi.

Obiceiul junilor este considerat drept unul din ritualurile de iniţiere în rândul feciorilor, el fiind inclus în ciclul „cetelor”. Înţelesul termenului de „june” în Transilvania este cel de “tânăr fecior neînsurat”.

Legat de acest ritual este şi un obicei care se încadrează în cultul soarelui, de care pomenea şi cronicarul german, ca simbol de nemurire pentru strămoşii daco-geţi. În ziua de Rusalii, bărbaţii, femeile, copiii şi tot ce era transportabil la curte plecau de cu seară spre muntele Postăvarul, după ce, în prealabil, vătaful sau alţi bărbaţi de iniţiativă, băteau din poartă în poartă, folosindu-se de ciocanul, în formă de şarpe, prezent la fiecare poartă. Pe munte aşteptau până dimineaţa, pentru ca la apariţia soarelui, să arunce cu ce aveau la îndemână spre soare, ca nu cumva “vârcolacii” să răpească soarele. Era cultul soarelui de la daci, conservat simbolic în poarta maramureşeană şi în efigia stemei moldoveneşti. Se ştie că geţii credeau că astrul dătător de viaţă era mâncat de balauri, iar acest cult al soarelui era celebrat mai cu seamă primăvara, încât este explicabilă prezenţa acestuia în obiceiul Junilor. Daca acest cult al soarelui nu se mai practică azi, în schimb îngroparea vătafului, însoţit de un joc burlesc, “cateaua”, în care apare şi un popă mascat, îşi are sensuri care sunt cu greu înţelese astăzi.

Date de contact:
Persoana de contact: Centrul de Informare Turistică Braşov (Oana Ciobanu)
Telefon: 0268 419 078
Email: infoturismbv@yahoo.com

Date contact


Adresa:
Coordonate: Latitudine: , Longitudine:
Telefon:
Website:
E-mail:
Program:

Autor


Rating

Experienta vizuala
( )
Experienta auditiva
( )
Experienta olfactiva
( )
Experienta gustativa
( )
Experienta tactila
( )
Rating total: /5 din voturi


Nici un răspuns pentru “Unde mergem în prima duminică după Paşte”

  1. Laur spune:

    Şcheii Braşovului? Nu mai bine “Scheii” Braşovului_

Gaseste-ne pe