DATE GENERALE

Municipiul Zalău, situat la poalele Meseşului,  în apropierea graniţei fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de Castrul Roman de la Porolissum, este reşedinţa administrativă a judeţului Sălaj. În epoca medievală reprezenta spaţiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul “drum al sării”. Astăzi, municipiul Zalău, situat pe axa Cluj – Satu-Mare – Petea Vamă, DN 1F – E 81, este conectat la o reţea rutieră cu acces spre Europa de vest.

POPULAŢIE

Oraşul are o populaţie de 70.015 locuitori, dintre care 80,85% sunt români, 17,51% maghiari, 1,37% rromi, 0,09 alte naţionalităţi.

ISTORIE

Prima consemnare scrisă cu privire la Zalău o găsim în “Gesta Hungarorum“, numită şi Cronica lui Anonymus – notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei – lucrare aparută în jurul anului 1210. În acest sens putem aprecia existenţa unei populaţii destul de numeroase.

Se poate afirma că Zalăul exista ca aşezare omenească încă din jurul anului 900, dar prima atestare documentară apare la 1200. După năvălirile tătare şi pustiirea oraşului din anul 1241, Zalăul intră din anul 1246 în administrarea episcopatului catolic de la Oradea şi este menţinut sub această administraţie până în anul 1542, când intră în componenţa Principatului Transilvania. La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei şi Boemiei, declară Zalăul pentru prima dată oraş-târg, “Oppidum Zilah”, privilegiu care scotea oraşul de sub dominaţia comitatului, acordând dreptul de comerţ liber cu toată ţara, oferindu-i independenţă economică într-o vreme când bunul plac al nobilului, dar şi al suveranului erau singurele criterii de împărţire a dreptăţii şi de conducere a statului.

generic viagra for sale // http://cialisonlinefastrxbest.com/ // viagra without prescription // generic cialis // buy viagra online

La sfârşitul secolului al XVI-lea oraşul aparţinea Transilvaniei şi avea o conducere administrativă autonomă, alcatuită din 33 de senatori aleşi, dintre care unul era primar. Pe lângă aceştia, mai funcţionau un notar, un arhivar şi un casier.
Alte praguri importante în dezvoltarea localităţii se înregistrează în anul 1571, sub domnia principelui Ştefan Bathory, în anul 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul, iar după anexarea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, oraşul cunoaşte o decădere economică pe fundalul unei infuzii a produselor de provenienţă apuseană, în detrimentul celor autohtone. Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalău au pus în evidenţă dovezi ale existenţei în aceste locuri încă din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani în urmă. Monedele dacice descoperite în perimetrele arheologice din zona centrală a municipiului, de pe Valea Mitii şi din vestul oraşului, la care se adaugă importante elemente aparţinătoare culturii romane, atestă continuitatea locuirii dacice în acest areal şi dezvoltarea unor relaţii de ordin economic cu oraşul Porolissum.