Bucovina este regiunea in care natura, divinitatea si oamenii si-au dat mana. In acest tinut pare ca divinitatea a pictat peisajele si apoi i-a ajutat pe oameni sa picteze bisericile.
Regiunea ascunsa in munti este celebra pentru albastrul pur de Voronet, faimoasa manastire careia i se mai spune si „Capela Sixtina” a Orientului, dar si pentru celelalte manastiri pictate expresiv ce o impodobesc. Aflate in Patrimoniul Mondial UNESCO, bisericile cu fresce exterioare realizate in secolele XV-XVI sunt principala tinta turistica din regiune. Bucovina este spatiul cu cea mai mare concentrare de lacasuri religioase din tara. Cronicarul moldovean Ion Neculce povesteste ca Stefan cel Mare, (canonizat de Biserica Ortodoxa), ar fi ctitorit cate o biserica dupa fiecare batalie castigata impotriva dusmanilor. Aproape toti voievozii moldavi din dinastia Musatinilor au avut acest obicei, iar splendidele manastiri le-au devenit si locuri de odihna vesnica. Cele mai importante dintre cele 22 de biserici pictate sunt Arbore (combinatie uluitoare de culori la exterior), Probota (primul lacas cu fresca exterioara), Moldovita (colorata in galben). Frescele sfintelor lacase recompun istoria sacra si profana a lumii, zugravita in culori specifice, asa cum e cazul unicului „albastru de Voronet”. Legenda spune ca pictura exterioara a manastirilor a incetat la Sucevita, dupa ce un zugrav a cazut de pe schela si a murit, iar zidul de vest al manastirii a ramas astfel neacoperit.
Culoarea si farmecul Bucovinei se compun din uimitoarele sale biserici, dar si din obcinile sale, siruri paralele de culmi acoperite cu paduri de fag, brad sau molid. De altfel, Bucovina inseamna „tara fagilor” (Buchenland), denumire data de austrieci dupa ce regiunea a devenit provincie a Imperiului Habsburgic (1775). Tot in Bucovina se afla Muntii Calimani, intins masiv de origine vulcanica cu forme naturale spectaculoase. Acest spatiu superb este populat cu oameni de isprava pentru care respectarea traditiilor este normalitatea, iar nu exceptia. Geniul popular a creat frumoasele doine si balade bucovinene, scoartele sl laicerele (covoare taranesti tesute la razboi de casa), ceramica de Radauti si cea neagra de Marginea sau oualeincondeiate. Mesterii au facut adevarate minuni din lemnul care se regaseste peste tot, de la casele cu pridvor deschis la bisericile decorate migalos. Toate acestea fac ca Bucovina sa semene cu un muzeu etnografic, in aer liber.
Formula culorilor folosite la pictura murala exterioara a manastirilor din Bucovina este inca necunoscuta.
Sursa: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului