• se ţine ca apărare de insecte dăunătoare.
• se fac slujbe pentru protecţia  livezilor şi semănăturilor de dăunători.
• “Gurbanul viilor”, obicei de protecţie a recoltei de struguri.
• se schimbă vremea: “se întâmpină iarna cu vara”.
• se dă, din mână pomană, o strachină de mălai, ca să nu fie lăcuste.
• se face vrajă de folos ţie şi pagubă duşmanului.

2    STRETENIA, ZIUA URSULUI, MARTINUL DE IARNĂ, TÂRCOLITUL VIILOR (Întâmpinarea Domnului).

• se schimbă vremea: “dacă ursul îşi strică bârlogul, primăvara este aproape, dacă intră înapoi, iarna continuă”; încep să cuibărească păsările.
• este sărbătoarea boilor: sunt scutiţi de lucru şi li se dă fân cu mâna.
• “Târcolitul viilor”, obicei de început al anului viticol.
• se ţine pentru sporul casei; se  face praznic şi se dă de pomană, femeile se cinstesc cu rachiu.
• nu se face nunta că-i nenorocoasă.
• nu se aruncă afară cenuşa sau gunoiul, să nu se prăsească lupii.

• femeile nu lucrează “ca să nu tremure ca piftia”; nu se spală rufe.
• se fac pomeni pentru morţii familiei: se dau lumânări, piftii, colivă, colaci la vecini, rude,  săraci ,“să nu fie morţii flămânzi”; nu se mătură gunoiul afară “că-l dai în gura morţilor”.

7    DUMINICA LĂSATULUI SECULUI DE CARNE.

• se petrece.
• “Alimori”, “Baterea halviţei”, “Hodaiţe”,“Legarea grânelor”, “Încurarea cailor” (obiceiuri de protecţie a recoltelor).
• “Lolele” (obicei sasesc din Agnita, jud. Sibiu).

8-14 SĂPTĂMÂNA BRÂNZEI; SĂPTĂMÂNA ALBĂ; A NEBUNILOR.

• dezlegare la ouă, lapte , brânză.
• nu se căsătoresc decât “nebunii”.
• începe ţesutul pânzei de cămăşi, până la Păresimi.
• nu se spală părul, că albeşte.

8 LUNEA  BURDUFULUI; LUNEA ALBĂ.

• se taie burduful de brânză
• femeile merg torcând la cârciumă “ca să crească grâul înalt”.
• oameni mascaţi umblă prin sat bătând cu burduful pe cei neînsuraţi şi femeile fără copii.
• se dau câinii la tivic (ritual magic pentru alungarea lupilor).

• se ţine să nu mănânce ciorile semănăturile.

• se ţine pentru apărare de ciumă şi alte boli, protecţia casei, culturilor şi animalelor (se poate scărmăna lâna).
• se dau  pomană colivă, pâine, lumânări.
• la biserică se sfinţesc colaci şi grâu care împreună cu aghiasma vor proteja animalele şi păsările.

• se deschide glasul păsărilor.
• se ţine pentru a naşte copii normali, pentru protecţia ochilor, pentru găsirea lucrurilor pierdute,
• pentru a avea mereu punga plină.

• o serbează cei ce vor să se căsătorească;
• se ţine ca apărare de dăunători, să nu căpieze vitele, să nu aibă bărbaţii accidente în pădure.
• se spală cămăşile să fie albe.
• se ţine pentru protecţia ochilor.

• se ţine pentru sporul casei, sănătate, curăţirea de păcate, protecţia cloştilor.
• se posteşte şi se fac rugăciuni, se mănâncă numai seara.

13 SÂMBĂTA URSULUI, SÂMBĂTA ALBĂ, SÂMBĂTA ÎNTÂIA A LUI LAZĂR.

• nu lucrează bărbaţii, femeile nu cos, nu spală, ca să nu se umple de bube, să nu cadă.
• se mănâncă şi se dau de pomană plăcinte, colăcei, lumânărele, ulcioare cu apă.
• se ţine pentru a nu suferi de dureri de cap şi a nu avea gângănii la semănături.

14   DUMINICA LĂSATULUI DE SEC DE BRÂNZĂ.

• trebuie terminat de tors tortul pentru cămăşi fiind că începe ţesutul pânzei.
• se fac gesturi rituale de apărare a recoltelor de păsări şi a vitelor de animale sălbatice.
• se petrece cu mâncare şi băutură; în  încheiere se mănâncă ouă fierte.
• după masă se pun vasele cu gura în jos, obiceiuri: “Hodaiţele”.

15-21 SĂPTĂMÂNA MARE
15 LUNEA VASELOR; A PĂSTORILOR; A PĂSĂRILOR; A VIERMILOR; ZIUA FORFECARILOR; TĂRBACUL CÂINILOR.

• se bea “ca să se spele gura şi stomacul de bucatele de dulce”, se mănâncă rece; se înăcreşte borşul.
• se ţine mai ales de femei pentru sănătatea copiilor, apărarea casei, recoltei şi animalelor, de boli, de lupi, de dăunători; pentru spor la cânepă.
• mamele de păstori fac turtă de grâu sau porumb, o dau pomană pentru paza turmelor.
• nu se iau ouăle din cuibar ca să fie spor la ouă şi la pui.
• se dau resturile de mâncare la păsări, ca să nu strice recolta viitoare.
• nu se dă gunoiul afară, să nu se înmulţească lupii.
• oamenii se împacă, se iartă, să intre neînvrăjbiţi în post.
• “Cucii”, obicei pentru a invoca sănătate şi bunăstare pentru comunitate; “Tărbacul (jujeul) câinilor”,  obicei pentru a alunga simbolic, lupii; “Spolocania”, obicei de a spăla toate vasele şi mobilierul bucătăriei de bucatele de “dulce”.

16 MARŢEA VASELOR; ÎNCUIATĂ; A CIORILOR; A TRĂZNETULUI; A  FURNICILOR;  A SÂNTOADERULUI.

• nu se coase, ţese, croieşte, de teama trăznetului.
• se spală vasele şi se mănâncă, ritual, fiertură de urzici pentru sănătate.
• se leagă, ritual, ciocul ciorilor să nu strice recolta, li se dau turte de porumb “să se sature”.
• nu se lucrează în casă dacă nu este un bărbat altfel “caii lui Sântoader calcă femeile”.
• se descântă pentru cei vătămaţi de Sântoader în anul precedent.

17 MIERCUREA STRÂMBĂ; FRUMOASĂ.

• femeile nu cos, nu ţes; cine lucrează se constipă.
• “Farşangul” (obicei săsesc de Miecurea Cenuşii).

18 JOIA FURNICILOR, JOIA NECURATĂ.

• femeile nu lucrează pânza să nu orbească.
• o ţin femeile ca să aibă naştere uşoară.
• se face “turta furnicilor”, plăcintă cu unt şi brânză pe care o mănâncă copiii, departe de casă.

19 VINEREA IERBII; OMANULUI; SÂNTOADERULUI; FURNICILOR.

• oamenii se spală pe cap cu diferite ierburi, să le crească părul lung.
• nu se coase, nu se toarce; se duce colivă la biserică pentru sfinţire.

20 SÂN-TOADERUL CEL MARE; SÂMBĂTA CAILOR; SÂMBĂTA URSULUI (Sâmbăta  Sf. Teodor).

• se ţine de teama pedepsei “cailor lui Sân-Toader”; se fac pomeni pentru morţi.
• se posteşte, nu se mănâncă peşte, doar icre, untdelemn, măsline.
• se face colivă (Sf. Toader a inventat-o),care , sfinţită, este bună de leac la oameni şi animale.
• se tund caii (coama se îngroapă în bălegar “pentru prăsilă”) şi se încură (aleargă), să fie iuţi.
• “se prind văruţele”(obicei al copiilor); “Bulciul Sântoaderului”(obiceiul nevestelor tinere).

• se crestează scoarţa nucilor “încuiaţi” ca să rodească.

23 MARŢEA ÎNCUIATĂ

• se aeriseşte casa şi hainele