1. Catedrala catolică Sfântul Mihail din Alba Iulia

Catedrala Sfântul Mihail, situată în interiorul cetăţii Alba, este cel mai important monument de arhitectură romanică din România. Construită între secolele XI – XIII, a rezistat marii invazii tătare din 1240 – 1241 şi serveşte în momentul actual drept catedrală a Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia. În interior se află sarcofagul guvernatorului Ungariei, Iancu de Hunedoara, al fiului său preferat, Ladislau de Hunedoara, precum şi cel al Regelui Ungariei Ioan Sigismund.

2. Pădurea Caraorman

Pe un teren nisipos de origine marină a crescut o pădurea de stejari denumită şi azi Caraorman (Pădurea Neagră în turcă). Numele vine de la  stejarii vechi care fac o umbră atat de deasă pământului încât există locuri foarte întunecoase. Curiozitatea o reprezintă lianele care împreună cu alte plante agăţătoare (viţa-de-vie sălbatică, iedera, hameiul şi curpenul) oferă acestei păduri un aspect subtropical.

3. Lacul Ochiul Beiului

Ochiul Beului este un lac natural în apropierea Cascadelor Beuşniţei de pe pârâul Beu, în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa. Este alimentat de un izvor submers, este aproape mereu albastru şi nu îngheaţă niciodată.

Se spune că aceste locuri au fost stăpânite odată de un paşă hain ce avea un fiu de o rară frumuseţe. Se zice că ochii acestuia erau atât de albaştri încât te pierdeai în ei. Aflat la vânătoare în Poiana Florii a văzut o frumoasă fată de valah ce era cu oile la păscut: privirile li s-au întâlnit şi s-au îndragostit pe loc unul de celălalt. Paşa, aflând că fiul său s-a îndragostit de o fată de valah, şi-a trimis imediat slugile să o omoare. Când tânărul bei o găseşte pe fată fără suflare îşi pune capăt zilelor, iar, din lacrimile şi jertfa lui, a apărut un lac pururi albastru si cristalin precum ochii şi sufletul său.

4. Mlaştina de la Peşteana

Mlaştina de la Peşteana este inclusă în Geoparcul Dinozaurilor „Ţara Haţegului”. Cu o suprafaţă de 2 ha, se află pe teritoriul satului Peşteana, comuna Densuş, fiind una din cele mai sudice mlaştini oligotrofe din România, în flora căreia s-au identificat populaţii de Drosera rotundifolia (Roua cerului) – un adevărat relict glaciar şi singura plantă carnivoră din România.

Mlaştina are şi o legendă proprie. Se spune că în apropiere a fost castelul unui grof care a fost omorât, împreună cu familia sa, de răsculaţii conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan. Fata lui, Ilona, s-a aruncat în lacul din pădurea de lângă castel urmărită fiind de ceata de rasculaţi. Cum lacul nu era adânc sătenii au sărit înăuntru după ea dar fundul lacului s-a lăsat deodată şi toţi au început să strige după ajutor. Apa a început să fiarbă iar cozi uriaşe de codai cu mustăţi şerpeşti şi ştiuci cu dinţii ca iataganele au început să-i atace pe ţărani. Se spune că toţi ţăranii au murit, dar de atunci locul a rămas blestemat  şi nimeni nu se mai apropie de lac.

5. Peştera Piatra Altarului

Peştera Piatra Altarului este situată în Munţii Bihorului. Este împărţită în patru mari galerii: Palatul, Paradisul, Geoda şi Altarul Urşilor. Palatul este o sală imensă de 30 de metri, urmată de galeria “Baldachinul”care ia forma unei catedrale gotice, înalte şi înguste înconjurate de coloane de 15-20 metri înălţime. Paradisul este o sinteză a întregii peşteri. Dispune de spaţii imense sprijinite pe coloane şi discuri şi de depuneri diafane de ace fenomen unic în peşterile din România. Aceasta galerie se termină la un pârâu de “mondmilch” (lapte de lună), o pastă de culoare albă ce izvorăşte dintr-o crăpatură a calcarului.
Galeria “Altarul Urşilor”, denumită şi “Cimitirul Ursilor” datorită faptului că aici se pot observa un numar mare de cranii de urşi de cavernă.
Unii dintre speologi spun că ar fi printre cele mai frumoase peşteri din Europa.