Dumitru Văsescu a fost profesor, inginer şi inventator român ce a construit un model de automobil acţionat prin forţa aburilor, invenţie care a precedat automobilul cu benzină.
Prezentul nu poate fi conceput fără utilizarea zilnică a automobilelor. Acest mijloc de locomoţie a devenit indispensabil: fie că întrebuinţăm mijloacele de transport în comun sau automobilul propriu, nu avem la dispoziţie numeroase variante la fel de eficiente pentru a ne deplasa rapid precum automobilul cu benzină sau motorină. Puţini ştiu însă că înainte de inventarea automobilului cu benzină (în 1896) au existat şi automobile cu abur. Printre cei care au realizat un astfel de model s-a numărat şi inginerul român Dumitru Văsescu (Paris 1880).
Dumitru Văsescu s-a născut în 1859 la Iaşi. Tot aici a urmat studiile primare şi liceale. Mai târziu a plecat la Paris pentru a studia ingineria la École Centrale. Şi-a construit un mic atelier urmărind realizarea unei maşini care să se deplaseze autonom, pe pământ sau pe calea ferată. În 1880 eforturile sale au fost încununate cu succes, el reuşind să construiască o maşină care se deplasa prin forţa aburului, invenţie ce a captat imediat atenţia parizienilor.
Maşina era decapotabilă, cu platformă joasă şi funcţiona pe bază de cărbuni. În spate era aşezată o banchetă cu două locuri, iar volanul era pe partea dreaptă. Maşina mai era prevăzută cu două sisteme de frânare independente. Automobilul includea o căldare multitubulară aşezată în partea din faţă, cu o dispunere a ţevilor de legătură, a robineţilor şi manometrelor astfel încât să poată fi uşor manevrate. Rezervorul cu apă era aşezat sub scaunul conducătorului. Roţile din spate aveau jante metalice cu spiţe de oţel, iar anvelopele erau din cauciuc. Roţile din faţă erau de dimensiuni mai mici.
În 1906 şi-a finalizat studiile şi s-a întors în România. A lucrat ca profesor la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti în cadrul căreia a fost expusă şi maşina cu aburi.
S-a stins din viaţă la 29 octombrie 1909 în Bucureşti.
Gabriela Stroe
Surse:
