Legenda satului Bucura (Mehedinţi)

Rating total: /5

Numele de Bucura i s-a dat acestei comune, se povesteşte din bătrîni că l-ar fi luat de la o fată numită Bucura,în împrejurările următoare.

Trecînd prin acest loc un convoi de robi, ce se duceau spre Dunăre şi oprind să poposească în locurile acestei comune,căpetenia care conducea convoiul de robi, fiind atras de frumuseţea fetei Bucura,voia să rămînă în aceste locuri cu dînsa. Ea l-a rugat să facă o plimbare în pădurea cea mare din împrejurime şi cînd ei făceau această plimbare în pădure,ea i-a smuls hangerul de la brîu şi i l-a împlîntat în piept omorîndu-l pe loc.S-a întors îndată la prizonieri cărora tăindu-le legăturile,îi liberă.

Printre ei se afla şi un tînăr numit Rujean,cu care tînara fată trăise bine din copilărie.

Ceata acestor robi s-a stabilit în acest loc şi a întemeiat un mic sat, căruia i-a dat numele de Bucura, după numele liberatoarei lor, neputîndu-se întoarce îndărăt din cauza mulţilor barbari cari i-ar fi întîlnit în cale şi i-ar fi robit din nou.

Tînărul Rujean s-a căsătorit cu Bucura,spunîndu-i că el doreşte să ajungă şi stăpânitorul drumului acestuia, pe toată întinderea acoperită cu păduri, jurînd că-şi ia asupra sarcina de a omorî pe toţi barbarii cari ar trece cu prizonieri prin aceste locuri şi va elibera pe prizonieri.
De atunci şi până astăzi drumul acela poartă numele de “Drumul lui Rujean” şi cu robii liberaţi de Rujean s-a populat satul Bucura.