Nunta taraneasca de la Rupea e un basm, cu nuntasi impartiti in oastea mirelui si oastea miresei si cu personaje ce vorbesc doar in rime. Inceputul e domol, pentru ca ostile nu se-ntalnesc. Mirele, voinicii si crainicul sau, vin spre casa miresei pe cai, iar restul oastei si muzicantii fac parte din pedestrime. Mireasa e imbracata de neveste pricepute pentru ca nimic din costumul de mireasa nu se imbraca usor, nici pieptanatura-mpletita cu panglici nu-i lesne de facut, iar bortele cu pauni, ce se prind in parul miresei, cer mare mestesug. Cand mirele ajunge la casa miresei, crainicul incepe o cuvantare in versuri care dureaza zeci de minute, dar e extrem de spectaculoasa. Prima data precizeaza ca mirele e imparat, il lauda si spune pe-ndelete cum, fiind la vanatoare, a zarit o floricea pe care vrea sa o ia. De abia dupa asta e ceruta fata, apare o falsa mireasa, iar la sfarsit apare mireasa adevarata. Ea stropeste alaiul cu apa c-un manunchi de busuioc ca semn de buna primire si multumire. Apoi varsa restul apei la picioarele mirelui aratand ca stie rostul femeii si va fi spornica, asa cum apa aduce belsug. Soacra mica intareste legamantul perechii, punand in mana mirelui pintenul cu trei brate care-nchide-n el toata viata, la capete stau nasterea si moartea, iar la mijloc, casatoria. Cand se-ncarca-n carute zestrea miresei, incepe galceava muierilor, versificata si strigata. Unele o lauda ca-i harnica, iar celelalte spun ca zestrea e imprumutata. Iar cearta se repeta la descarcarea zestrei in curtea mirelui. De abia la sala de bal a satului galcevile se sting si toata lumea petrece. Ca-n povesti.
Sursa: Agentia de Dezvoltare Durabila a Judetului Brasov si Asociatia pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului din Judetul Brasov
V-ar plăcea să aflaţi şi despre:
Obiceiuri de Craciun – Rupea
Din Ajun in satele romanesti creste zvon de sarbatoare si asa se numara zilele pana trec oamenii in Anul Nou, si aproape tot atatea zile ti-ar lua sa vezi si sa asculti toate colindele Citeste mai mult ...
Obiceiuri de Paste – Rupea
In Joia Mare din Postul Pastelui se-nrosesc ouale, dar putini dintre cei care le vopsesc stiu cat de indepartate sunt originile obiceiului si ca ele ne duc in vremuri precrestine, pentru ca oua vopsite se Citeste mai mult ...
Festivalul Cetatilor – Rupea
De mai bine de 40 de ani toamna aduce la Rupea Festivalul Cetatilor si doar doi ani au facut exceptie de la aceasta regula: 1990 si 1991. Orasul se animeaza chiar inainte de parada ce Citeste mai mult ...
Portul de Rupea
Hainele „ale bune“ de Rupea sunt usor de recunoscut pentru ca garoafa rosie de pe clop si legatura de gat neagra, cu canace Si ciucuri la colturi, rasucita si trasa prin inel, nu se vad Citeste mai mult ...
Cetatea Rupea
E martora trecerii vremurilor peste tinuturile din jur, parca dintotdeauna, caci pe dealul de sub ea s-au gasit urme de locuire inca din paleolitic si neolitic. Dacii au ridicat aici prima intaritura in jurul asezarii Citeste mai mult ...
Mestesuguri – Rupea
Razboiul de tesut era fabrica de textile a taranului, pentru ca unealta si priceperea nevestelor ii imbracau pe toti ai casei, ba umpleau si lazile de zestre, iar lepedeele, pledurile si stergarele, tot ce era Citeste mai mult ...
Folclor si arta populara – Zona Rupea
Se vorbeste des despre faptul ca locuitorii acestui tinut sunt mandri de portul si obiceiurile lor. Asa e, dar mai e ceva. Ei isi pretuiesc obiceiurile si se bucura sa-si poarte straiele de sarbatoare, iar Citeste mai mult ...
