Situat în estul României, la graniţa cu Republica Moldova, judeţul Vaslui este una dintre  zonele mai puţin cunoscute ale ţării. Deşi problemele ridicate de şomaj şi nivel de trai nu au fost soluţionate încă, semnele redresării au început să apară.
Deşi figurează printre puţinele judeţe din România fără resurse naturale, Vasluiul dispune de alte tipuri de bogăţii. Situat în Podişul Moldovei, într-o zonă pitorească de dealuri domoale şi câmpii fertile, Vasluiul are un sol ideal pentru agricultură. Podgoriile şi livezile de pomi fructiferi au fost cândva celebre în ţară. Pădurile de foioase (în special cele de stejar), în care pot fi organizate partide de vânătoare, iazurile şi lacurile bogate în peşte, peisajele pot deveni puncte de atracţie pentru turiştii dornici să cunoască locuri autentice, cu iz arhaic.
Valea Similei, între Bârlad şi mănăstirea Floreşti, cu dealuri împădurite, din ce în ce mai abrupte, creează impresia unui peisaj submontan. Valea Racovei, între Vaslui şi Mălineşti, este una dintre cele mai pitoreşti din judeţ. Aici se găsesc păduri bogate în mistreţi, precum şi un sit arheologic, unde au fost descoperite urme ale trecerii bastarnilor, prima populaţie migratoare germanică pe teritoriul României de astăzi. Pe Valea Sacă, în comuna Pădureni, se află aproximativ şase hectare de coastă aridă, utilizată în prezent ca păşune, unde cresc peste 200 de specii de plante angiosperme, dintre care 37 de specii unice în flora Moldovei. Cu investiţii minime, zona, reprezentând cea mai nordică rezervaţie de stepă propriu- zisă din România, ar putea fi introdusă în circuitul turistic. Deşi aici cresc numeroase specii rare caracteristice pajiştilor şi sărăturilor de stepă, regiunea nu a fost declarată, deocamdată, rezervaţie botanică.

Rezervatia paleontologică de la Măluşteni, situată la 55 de kilometri de orasul Vaslui, este una dintre cele mai bogate rezervatii de acest gen din România, cuprinzând numeroase fosile de maimuţe, antilope, cămile, ţestoase, rechini, broaşte ţestoase de talie mare, căprioare. Multe dintre speciile de la Măluşteni au fost semnalate pentru prima oară în paleontologie. O altă rezervatie de fosile, din pleistocen, se află la Nisipăria Hulubăţ, la marginea de nord a municipiului Vaslui, unde, pe lângă fosile de mamifere a fost găsită si o bogată faună de nevertebrate pleistocene. În Pădurea Hârboanca, de la Brăhăşoaia, la 16 kilometri nord-vest de Vaslui, vizitatorii pot vedea numeroase specii de stejar, în vreme ce lângă Coroieşti se află o altă rezervaţie botanică. Pădurea Bădeana, ideală pentru excursii, reprezintă unul dintre putinele vestigii ale întinselor păduri de silvostepă din trecut, iar pe Movila lui Burcel se întâlnesc numeroase plante rare din flora Moldovei. În judetul Vaslui se întâlnesc si arbori seculari, ocrotiti de lege, dintre care amintim: plopul de la Răfăila, unic în ţară prin proporşiile sale impozante, având o circumferinţă a trunchiului de 14 metri. Localnicii spun că plopul ar fi din vremea lui Ştefan cel Mare. La Tolontan, în comuna Dimitrie Cantemir, poate fi admirat un stejar impunător, de peste 400 de ani vechime, care are o coroană cu un diametru de peste 35 de metri si o înăltime de 30 de metri. La Bunesti-Valea Chinanului, chiar în jurul cabanei de vânătoare, se află 173 de stejari brumării, cu vârste cuprinse între 200 si 500 de ani.