Câmpulung

Municipiul Câmpulung, situat la 51 km nord-est de Piteşti şi la 83 km de Braşov, este aşezat în mijlocul unei depresiuni subcarpatice înconjurată de dealuri înalte, cu coastele şi culmile presărate cu livezi, grădini cu pomi şi pâlcuri de pădure. În partea de sud se află ruinele vechiului castru roman Jidava, iar în partea de nord se văd culmile munţilor acoperiţi cu păduri întinse de fag şi brad.
Mărturiile arheologice confirmă existenţa culturii materiale pe aceste locuri înca din perioada bronzului timpuriu (1700 – 1600 î.Hr.). Documentar, oraşul este atestat din anul 1300.
Oraşul Câmpulung, aşa cum afirma Nicolae Iorga, a fost întemeiat de cavalerii teutoni în prima jumătate a secolului al XIII-lea, în valea largă a râului Târgului. Teutonii numeau Câmpulungul „Langenaue” (în latină Campuslongus). Alţi istorici susţin că oraşul ar fi fost întemeiat către sfârşitul secolului al XIII-lea de Radu Negru.
Câmpulungul a fost capitala Ţării Româneşti, după cucerirea independenţei, în urma victoriei de la Posada a voievodului Basarab I asupra regelui Carol Robert d’Anjou (1330).
După moartea lui Basarab Vodă, în 1352 scaunul domnesc a fost preluat de fiul acestuia, Nicolae Alexandru Basarab. Lespedea de piatră aşezată pe mormântul său, aflat la Mănăstirea Negru Vodă, este cea mai veche de acest fel din România şi constituie unul din principalele documente care atestă calitatea de reşedinţă domnească a Câmpulungului. În 1364, urmează la tron fiul său, Vladislav, numit şi Vlaicu Vodă. În timpul domniei lui Vladislav, scaunul domnesc s-a mutat la Curtea de Argeş.
Voievodul Matei Basarab (1632 – 1654) a restaurat, în 1636, Mănăstirea Negru Vodă. În 1669, boierul Radu Năsturel a înfiinţat aici şcoală cu predare în limba română.
În Câmpulung a fost scris primul document atestat în limba română, păstrat până în zilele noastre: scrisoarea trimisă în 1521 de jupân Neacşu Lupu, vestit negustor şi jude al oraşului, către judele Braşovului, Hans Benkner.

Longer all and getting out 5-Ounce. To installation top canadian pharmacy online on there, right a hair. This finally to and a.

În timp, oraşul s-a dezvoltat, în 1855 având 6215 locuitori şi 1256 case; în 1861 se înfiinţează prima şcoală de fete, iar în 1864, spitalul judeţean; la 1 iulie 1887 s-a deschis calea ferată Câmpulung – Goleşti; în 1894 s-a înfiinţat gimnaziul Dinicu Golescu; între 1904 şi 1907 se construieşte clădirea primăriei.
În municipiul Câmpulung Muscel există 142 monumente istorice aflate în patrimoniul cultural naţional şi o rezervaţie de arhitectură care protejează vechile clădiri ale oraşului.
Între obiectivele de interes din municipiul Câmpulung Muscel se numără:
● Ansamblul feudal Negru-Vodă;
● Ansamblul Bisericii catolice ,,Sf. Iacob” Bărăţia;
● Biserica Şubeşti;
● Biserica Domnească;
● Biserica Fundeni;
● Crucea Jurământului;
● Muzeul Municipal de Istorie şi Artă;
● Muzeul de etnografie şi artă populară;
● Vila Grant;
● Casa de Cultură ,,Tudor Muşatescu”;
● Mormântul haiducului Radu lui Anghel, apărător al celor săraci, originar din Greci-Argeş (1827-1865);
● Primăria, amplasată în clădirea fostei prefecturi a judeţului Muscel;
● Colegiul Liceal ,,Dinicu Golescu”, înfiinţat în anul 1891;
● Colegiul Pedagogic ,,Carol I”, una dintre cele mai prestigioase şscoli de acest fel din ţară;
● Grădina publică ,,Merci”;
● Parcul ,,Ştefănescu”;
● Bulevardul ,,Pardon”, spaţiul de promenadă preferat de localnici;
● Biserica ,,Sf. Gheorghe” Olari, monument istoric din prima jumătate a secolului al XVII-lea;
● Galeria de artă ,,Pardon”, situată în centrul oraşului. A fost inaugurată în anul 2004.
Municipiul Câmpulung a dat României numeroşi oameni de seamă, printre ei numărându-se Pîrvu Mutu (1657-1735), zugrav de biserici, I.D. Negulici (1812-1851), pictor, revoluţionar, C.D. Aricescu (1823-1886), istoric, scriitor şi revoluţionar, Theodor Aman (1831-1891), pictor, G.D. Mirea (1852-1934), pictor, Constantin Gogu (1854-1897), astronom, Dimitrie Mirea (1864-1942), sculptor, C.I. Parhon (1874-1969), endocrinolog, savant cu recunoaştere mondială, Ion Barbu (1895-1961), poet şi matematician, Constantin Baraschi (1902-1966), sculptor, Tudor Muşatescu (1903-1970), dramaturg şi publicist, Nicolae Cernescu (1904-1967), chimist şi pedagog, membru al Academiei Române, Nicolae Grant, pictor etc.

Mănăstirea Negru Vodă, ctitorită în secolul al XIV-lea, reprezintă cel mai important ansamblu monastic din zona Muscelului.
Legendă şi mit, dar şi realitate istorică, Negru Vodă este considerat primul ctitor al mănăstirii.

Al doilea ctitor al mănăstirii, Matei Basarab (1632-1654), reface din temelii lăcaşul în 1647, transformând vechea biserică într-o ,,obştejitie” (organizare de viaţă monahală de călugări). În acelaşi an a fost construit şi turnul clopotniţei, înalt de 35 m, având funcţia de poartă de incintă, dar şi de fortificaţie cu caracter militar, fiind prevăzut cu metereze. Gangul bolţit păstrează şi astăzi masivele porţi din stejar care se zăvoresc cu o grindă de proporţii, având încrustate adânc inscripţii menţionând anul 1749. Matei Basarab, iubitor de cultură şi carte, înfiinţează în anul 1643 în incinta mănăstirii o tipografie şi o moară de hârtie. Prima carte tipărită în 1635 a fost un Molitvelnic slavonesc. În 1642 s-a tipărit cartea ,,Învăţături preste toate zilele” (în limba română), urmată în 1643, de ,,Antologhion”, iar în 1650 de a patra carte, ,,Psaltirea”. Manuscrisele, împodobite cu frontispicii şi miniaturi colorate, au circulat pe tot cuprinsul pământului românesc, unele dintre ele ajungând chiar în Peninsula Balcanică.
Biserica Mare (fostul Paraclis Domnesc al curţii voievodale), este zidită din piatră de Albeşti, în formă de navă, cu trei turle. A fost zidită de arhitectul Franz Walet în acelaşi loc şi cu aceleaşi materiale utilizate la prima construcţie.
Aici se află mormântul voievodului Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364), fiul marelui domnitor Basarab Voievod.
Casa Domnească (secolul XVII), construită pe vechile temelii ale Palatului Domnesc (secolul XIV), a fost nucleul în jurul căruia s-au adăugat pe parcurs toate celelalte construcţii ce vor forma Sfânta Mănăstire.
În componenţa complexului monahal intră şi Biserica mică (bolniţa), construită în primul sfert al veacului al XVIII-lea, Casele egumeneşti (secolul al XVIII-lea), anexa Casei domneşti şi chiliile, adăugate la începutul secolului al XIX-lea.

Ansamblul Bisericii catolice „Sfântul Iacob” Bărăţia cuprinde biserica, ridicată din piatră în secolul al XIII-lea, particularizată de vestitul turn-clopotniţă şi casa parohială. În interior, lângă altar, se află piatra de mormânt a comitelui Laurenţiu de Longo Campo, care datează din anul 1300 şi atestă faptul că oraşul exista încă din acel secol.

Biserica Şubeşti, care şi-a luat numele de la breasla şubarilor, este una dintre cele mai frumoase din oraş. A fost construită între anii 1551-1552 şi reconstruită din temelie în anul 1770.

Biserica Domnească, construită în anul 1567 de către Doamna Chiajna, soţia voievodului Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul. A fost rezidită în anul 1721 şi, ultima dată, între anii 1870-1889. Se remarcă prin pictură şi tâmpla din lemn.

Biserica Fundeni a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, din bolovani de râu şi cărămidă.

Crucea Jurământului, situată la intrarea în municipiul Câmpulung, a fost ridicată la 25 decembrie 1674 şi reglementa privilegiile de autonomie ale oraşului. În faţa ei, fiecare conducător al oraşului (numit judeţ) jura că va lupta pentru apărarea drepturilor orăşenilor. Monumentul este unic în ţară, fiind un adevărat document care păstrează tradiţiile oraşului.

Muzeul Municipal de Istorie şi Artă cuprinde exponate autentice, descoperite în aşezarea dacică de la Cetăţeni şi la castrul roman Jidava, steagul judeţului Muscel din secolul al XIX-lea, obiecte care au aparţinut unor personalităţi locale. Secţia de artă plastică cuprinde picturi, sculpturi şi desene, semnate de Theodor Pallady, Corneliu Baba, Henri Catargi, Constantin Baraschi, Oscar Han, Andrei Jiquidi, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Nicolae Grant şi alţi artişti locali.

Muzeul de etnografie şi artă populară este amplasat într-o clădire construită în anul 1735, în stil muscelean. Exponatele documentează ocupaţiile tradiţionale, portul popular şi principalele meşteşuguri din zona Muscel. Este cea mai veche construcţie civilă din Câmpulung Muscel.

Vila Grant, monument de arhitectură românească tradiţională, ridicat în anul 1897, fostă locuinţă a pictorului Nicolae Grant.

Casa de Cultură ,,Tudor Muşatescu” este amplasată într-o clădire construită în anul 1907, în tradiţionalul stil românesc. În faţa clădirii se găseşte monumentul dedicat lui Negru Vodă, sculptat în anul 1910 de câmpulungeanul Dimitrie Mirea.

Primăria oraşului Câmpulung, lucrare monumentală în stil muscelean, se află în clădirea fostei prefecturi a vechiului judeţ Muscel. A fost construită în anul 1934, după proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet.

Colegiul Liceal „Dinicu Golescu” este amplasat într-o clădire ridicată în perioada 1925-1937. A fost înfiinţat în anul 1891, fucţionând într-un alt local. Printre cei care au studiat la acest colegiu se numără dramaturgul Tudor Muşatescu, poetul Ion Barbu (Dan Barbilian) şi academicianul Dan Simionescu.

Colegiul Pedagogic „Carol I” este una dintre cele mai vechi şi prestigioase şcoli de acest fel din ţară. A fost transferat la Câmpulung-Muscel de la Bucureşti, în 1895. Clădirea a fost construită sub conducerea italianului Giovani Batista Dreina. În 1999, în cadrul şcolii a luat fiinţă Colegiul Pedagogic Universitar, cu cinci specializări.

Grădina publică ,,Merci”, cu alei străjuite de castani şi de busturile unor personalităţi ale vieţii culturale muscelene: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Ion Barbu, Tudor Muşatescu, George Oprescu.

Parcul ,,Ştefănescu”, unde, alături de speciile forestiere locale, sunt expuse şi plante exotice din zona Asiei.

Bulevardul „Pardon”, veche arteră stradală a Câmpulungului, sistematizată la sfârşitul secolului trecut. Srăbate centrul oraşului, fiind spaţiul de promenadă preferat de localnici. Multe din clădirile amplasate de-a lungul acestuia datează din secolul al XIX-lea şi sunt incluse în patrimoniul cultural naţional.

Mănăstirea Nămăeşti, ascunsă într-o stâncă, la altitudinea de 765 m, este situată într-o zonă cu străvechi urme istorice, de un pitoresc deosebit.
Aşezată la 5 km nord-est de Câmpulung, biserica este în întregime săpată în stâncă de mâini necunoscute, în prima jumătate a secolului al XVI-lea.
Nu se cunosc date exacte privind întemeierea schitului, dar legende transmise oral, din moşi-strămoşi, în satul Nămăeşti, pomenesc şi numele domnitorului Negru Vodă.
Pe pereţii bisericii se pot vedea picturi murale neîndemânatic realizate, cu figuri de sfinţi, şterse în pridvorul sudic. Interiorul este nepictat, cu icoane atârnate pe pereţi. Aici se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, atribuită de tradiţie Evanghelistului Luca, înrămată în argint la 1798 şi litografiată în 1871 de Maior Papazogeu.
Tot aici se găsesc hrisoave din anii 1542 şi 1572, cărţi vechi, o cruce veche din 1601, ridicată lângă turlă de Radu Postelnicu, precum şi ateliere de covoare şi macrameuri.
În afara bisericii, lângă peretele stâncos, se află mormintele unor preoţi care au slujit în secolele al XIX-lea şi al XX-lea în biserica mănăstirii.

Casa memorială „George Topârceanu”
Casa memorială a marelui poet român George Topârceanu (1886 – 1937) este situată la 6 km de municipiul Câmpulung. În interiorul edificiului, amplasat în imediata apropiere a mănăstirii Nămăeşti, sunt expuse obiecte şi documente ce ilustrează viaţa şi activitatea autorului „Baladei chiriaşului grăbit” şi a altor numeroase opere literare de excepţie.

Monumentul eroilor de la Mateiaş
La 11 km de Câmpulung, pe drumul către Dragoslavele, se înalţă Monumentul eroilor de la Mateiaş, ridicat în 1916, construcţie amplă care cinsteşte memoria soldaţilor români căzuţi în luptele din zonă, în primul război mondial.
Este format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar (având o formulă expoziţională unică în România, redând într-o manieră specifică luptele purtate în ţara noastră la sfârşitul anului 1916), un basorelief cu o cupă din piatră de Albeşti, în care arde o flacără veşnică în amintirea celor care s-au jertfit pentru făurirea unităţii naţionale, un turn cu scară interioară, un loc pentru depunerea osemintelor şi interesante diorame cu scene de front.

Mănăstirea Cetăţuia
Mănăstirea Cetăţuia este situată în com. Cetăţeni, jud. Argeş, la 20 km SE de Câmpulung şi 47 km N de Târgovişte. Este clădită pe vârful unei stânci şi atribuită de tradiţie sec. XIII-XIV.

Biserica în stâncă, mică şi cu fragmente de pictură (sec. XIV), a fost refăcută în 1859, 1915-1916; în vecinătate, se află urme ale unei vetre de tip urban, cu două biserici datând din sec. XIII, factor activ în consolidarea voievodatului Ţării Româneşti.

Staţiunea balneoclimaterică Bughea de Sus

Este situată la 590 m altitudine, la poalele de sud-est ale munţilor Iezer şi are activitate sezonieră. Factori balneari: ape minerale sulfuroase, clorurate, unele iodurate, sodice, hipotone.
Complexul balnear Măgura, situat la 5 km de Câmpulung, în localitatea Bughea de Sus, dispune de 80 de locuri de cazare, precum şi de restaurant, terasă, bar de zi. Acest complex este baza de tratament pentru următoarele afecţiuni: gastrice, biliare, respiratorii, forme de tuberculoză neevolutivă şi emfizem pulmonar, afecţiuni reumatice (reumatismul Soklski Boullard, artrita infecţioasă secundară, poliartrita cronică evolutivă şi spondilita, artroza, reumatismul extraarticular), afecţiuni ginecologice (infecţii genital cornice, sterilitate, amenoree).

Castrul roman Jidava
La 4 km sud de Câmpulung, în localitatea Schitu-Goleşti, se află ruinele castrului roman Jidava, considerat cel mai important castru roman de pe „Limes Transalutanus” (fosta graniţă fortificată dintre teritoriul cucerit de romani şi dacii liberi).
Cercetările arheologice, efectuate fără întrerupere din 1962, au scos la iveală o parte a construcţiilor din interiorul castrului şi zidul de incintă. După descoperire, zidurile au fost consolidate, iar cel de incintă de pe latura de sud a fost supraînălţat, refăcându-se turnul de curtină. A fost reconstituit şi „hypocaustum-ul”(sistem de încălzire) din „praetorium”(clădirea comandantului).
În incinta castrului este organizată o expoziţie permanentă cu obiecte găsite în timpul cercetărilor arheologice.

Parcul dendrologic Mihăeşti
Amenajare dendrologică şi peisagistică de excepţie, operă a ilustrului iniţiator de rezervaţii naturale naţionale ing. Iuliu Moldovan, al cărui bust este amplasat în zona centrală a parcului. Lucrările de amenajare au început în perioada 1895 – 1901, iar în 1935 se creează partea dendrologică. De partea peisagistică a parcului se ocupă arhitectul Rech Brun.