Ca urmare a condiţiilor naturale, precum şi a organizării spaţiului, judeţul Covasna are numeroase puncte şi zone de atracţie pentru turişti.

Oraşul Covasna, situat la 35 km est de Sf. Gheorghe, supranumit şi oraşul celor 1000 de izvoare minerale, este o staţiune balneo-climaterică de rang internaţional, în special pentru tratarea afecţiunilor cardio-vasculare. În centrul oraşului se află renumita Balta Dracului, o emanaţie de gaz carbonic şi noroi, iar în apropiere, în Valea Zânelor, se află Planul Înclinat, o relicvă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, din păcate distrus la vijelia din noiembrie 1995.

Staţiunea Bálványos, situată în masivul Puciosul, la 31 km de Tg. Secuiesc, este renumită pentru apele minerale, climatul plăcut şi două fenomene postvulcanice: Peştera de Sulf şi Cimitirul Păsărilor.

La limita judeţului Covasna, cu judeţul Harghita, se află lacul în crater vulcanic, Sf. Ana, de o rară frumuseţe şi Tinovul Mohoş, un crater înmlăştinit care deţine rarităţi floristice, precum roua cerului- o plantă carnivoră, sau mesteacănul pitic, specii specifice tundrei.

În Munţii Baraolt, sau la poalele acestora se găsesc staţiuni balneo-climaterice de interes local, cu ape minerale carbo-gazoase şi magneziene de mare valoare, precum: Ozunca-băi, lângă Baţanii Mici, Malnaş-băi, la 19 km nord de Sf. Gheorghe, Şugaş-băi, la 9 km de Sf. Gheorghe şi Vâlcele, la 10 km vest de oraş.

În mijlocul depresiunii, la 12 km de Sf. Gheorghe, pe malul stâng al Râului Negru, se află rezervaţia naturală Mestecănişul de la Reci, unde sunt ocrotite elemente de floră şi faună rare: roua cerului, nufărul, mesteacănul, raţa sălbatică, cerbul lopătar, broasca de nisip.

Cheile Vârghişului, situate la nord de oraşul Baraolt, prezintă un relief spectaculos, săpat în calcare de Pârâul Vârghiş, cu numeroase grote şi peşteri, elemente de floră rară: laleaua pestriţă şi narcisele sălbatice.