Localizare
Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa este situat la limita sud-vestică a ţării, în sudul Munţilor Aninei, în judeţul Caraş – Severin. Cuprinde o zonă carstică pe cursul mijlociu al râului Nera care constituie şi coloana vertebrală a Parcului.
Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa are o suprafaţă totală de 36758 ha.
LIMITA NORDICĂ
Porneşte din dealul Tâlva Mica (borna silvică 12 din UP V , OS Oraviţa ), trece peste vârful Tâlva Mare (853,3 m), pe interfluviul ce desparte bazinul Oraviţei (V3.10a.1) de cel al Jitinului, apoi coboară în drumul naţional DN 57 B în borna silvică 54 din UP V, OS Oraviţa, pentru a ocoli pe la sud sanatoriul Marila pe limita fondului forestier, prin bornele silvice 49 şi 36 din acelaşi UP, prin bornele silvice 49 şi 36 din acelaşi UP. De aici se continuă până pe drum la borna silvică 44 din UP III, OS Anina, de unde se îndreaptă spre sud până în borna silvică 43. De aici continuă pe Cracu Ocnarului, prin borna silvică 36 şi pe Dealul Ocnarului, apoi pe Vârtoapele lui Matei până la borna silvică 23, unde trece pe limita fondului forestier, pe care coboară în Valea Minişului (VI-1.7) în borna silvică 15 din UP II, OS Anina. Urmează în aval valea Minişului pe malul stâng până în borna silvică 81 din UP III, OS Anina, de unde urmăreşte limita fondului forestier prin bornele 77,76,76 din aceeaşi unitate de producţie, pe la sud de localitatea Steierdorf, trece pe malul stâng al pârâului Steier (VI 1.7.a) în borna silvica 129 şi coboară până la confluenţa cu valea Minişului. De la confluenţă urcă până pe Dealul Frumos (832,2m), care desparte bazinele hidrografice ale Minişului şi Steierului şi merge pe culme prin dealul Zabal pe interfluviul ce desparte bazinul Minişului de bazinele pâraielor Buhu şi Poneasa (VI-1.7.1.) până la confluenţa Poneasca/Miniş (borna silvică 218 din UP II, OS Bozovici).
LIMITA ESTICĂ
Porneşte de la confluenţa Poneasca/Miniş şi continuă în aval pe malul stâng al Minişului până la confluenţa cu Vâlceaua Mărăeţilor, urcă pe Dealul Padizelu Mare (546,6 m), continuă pe Dealul Brezaricea şi coboară la confluenţa Pârâului Lighidia (VI-1.7.3) cu un afluent de stânga al acestuia (borna silvica 61 din UP II, OS Bozovici). Urcă pe culmea Agrişului şi apoi coboară în pârâul Agriş (VI-1.9) la confluenţa acestuia cu Ogasul Streneac, pentru a continua pe un aliniament de culmi format din Dealul Streneacului (765 m), Tâlva Mare, Tâlva Curmaturii, Poiana Gorunet, Poiana Braniste, Zmuta Mare, traversând Valea Lapusnicului (VI-1.12) pe la confluenţa sa cu pârâul ce izvorăşte de sub Vârful Tâlvei (791,70 m), apoi pe pârâul Moceris (VI-1.12) pe la confluenţa sa cu Ogasul Fetei Mari, de unde urcă în vârful Zmuta Mare (506 m). De aici coboară în Pârâul Ducin (VI-1.12a), pe care îl urmează pe malul stâng până la confluenţa cu Pârâul Docinoiu. Coboară pe malul stâng al Ducinului pâna la confluenţa sa cu Ogasul Odailor, de unde urcă în Vârful Odailor (537,6 m). Din acest vârf coboara pâna la borna silvica 12 sin UP I, OS Bozovici, continuând pe malul stâng al Ogasului Bâzacan si de la confluenta pe malul stâng al vailor Ducin si Nerei pâna la confluenta Nerei cu Valea Bucevii.
LIMITA SUDICĂ
Urmeaza Vaile Bucevii si Cremenita (VI-1.14.1) pe malul drept al acestora, apoi urmeaza Pârâul Boistea de pe malul drept pâna la confluenta acestuia cu Valea Runcii, pe care o urmeaza pâna la obârstia sa, unde trece pe limita fondului forestier, în borna silvica 242 din UP III, OS Sasca Montana, pâna la borna silvica 253 din acelasi UP.
LIMITA VESTICĂ
Porneste de pe la est de localitatea Carbunari si Stinapari din borna silvica 253 din UP III, OS Sasca Montana si continua pe limita fondului forestier pâna la borna silvica 233 din UP IV, OS Sasca Montana. De aici pe Cracul Baltan, prin Vf. Cioca Înalta (593,1m) pe la est Sasca Româna, pâna ajunge la Valea Nerei la confluenta acesteia cu pârâul al carui versant vestic este Cracul Miscu. Urca pe Valea Nerei pâna la borna silvica 203 din UP I, OS Sasca Montana confluenta cu Pârâul Beiu (VI-1.15), de aici pe malul drept al Ogasului Chichireagul Mare (VI-1.15.1) pâna la borna silvica 15 din aceeasi unitate de productie, iar de aici merge prin limita fondului forestier pâna la Pârâul Vicinic prin bornele 195, 199, 198, OS Oravita. Urca pe o culme secundara a carei cota maxima este de 401,6 m, iar de aici pânala est de localitatea Oravita merge pe limita fondului forestier prin bornele 143, 137, 120, 357, 77, 74 din acelasi UP V, OS Oravita. Ocoleste pe limita fondului forestier, ajungând în borna silvica 8 de unde urca în vârful Tâlva Mica (borna silvica 12 din UP V, Valea Oravita, OS Oravita).
Acces
În interiorul Parcului se poate ajunge pe următoarele drumuri judeţene şi comunale:
• Reşiţa – Oraviţa – Sasca Montană
• Reşiţa – Oraviţa – Anina – Bozovici
• Reşiţa – Anina – Bozovici
• Bozovici – Şopotu Nou – Cărbunari
Băile Herculane – Bozovici