Peştera Polovragi se prezintă ca cea mai spectaculoasă operă modelată de râul Otleţ, având o valoare însemnată în circuitul turistic din ansamblul obiectivelor din Nordul Gorjului de Est. Peştera este situată în comuna cu acelaşi nume, între localităţile Horezu şi Baia de Fier, din judeţul Gorj.
Intrarea în peşteră se face prin Cheile Olteţului, la aproape 1 kilometru de sat, printr-o poartă de dimensiuni impresionante, creată artificial în anii 60. Peştera deţine o galerie principală, cu o vizibilitate de 800 metri, din care se desprind mai multe culoare. Încă nu s-a găsit capătul celălalt al grotei, e posibil ca ieşirea să fie pe parte cealaltă a munţilor. Deocamdată, lungimea declarată este de 10 350 m. Pe unele porţiuni tavanul este extrem de jos, iar vizitarea practic imposibilă.
Primul sector are o valoare istorică concentrată, datorită mărturiilor lăsate de cei care se refugiau aici: daci, vraci, călugări, fiecare având marcat cel puţin un simbol distinct. Observăm picturi rupestre, scrieri cuneiforme, dar şi urme ale făcliilor dacice. Tot aici vracii prelucrau o plantă rară, numită „polovragă” sau „polvragă”, utilizată ca remediu împotriva bolilor. Cuptoarelor de ardere le corespunde rădăcina uriaşă a plantei dispărute, dar împietrită în tavanul peşterii drept mărturie. Dovada că pe aici au trecut şi călugării (1505-1968), este desenul pictat în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morţii.
Următorul sectorul este cel al Ogivelor. Acest sector impresionează din punct de vedere geomorfologic, prin dantelări de ţurţuri stalactitici, domuri, bazine adânci, scurgeri parietale argiloase, etc. Pot fi uşor identificate diverse forme ciudate sculptate în timp în stâncă, cum ar fi cea de şarpe, vultur, elefant, etc.
Alte zone interesante ale peşterii sunt Bolta însângerată, Camera albă, Sala divină, porţiuni care au căpătat aceste denumiri datorită culorii pe care o ia apa, în timp ce transportă impurităţi în galeria principală. Fiind o peşteră caldă şi umedă, cu o temperatură constantă de 9 grade şi umiditate medie 90%, din pereţii peşterii curg picături din infiltraţii, apă bogată în carbonat de calciu sau bioxid de siliciu, oxid de fier, etc.
Peştera găzduieşte o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de peşteră, denumiţi popular lilieci cu potcoavă.
Circulă şi o legendă conform căreia liderul spiritual al geto-dacilor, Zamolxe, ar fi locuit în Peştera Polovragi. Se spune că stropii care se preling pe pereţi sunt lacrimile zeului, care deplânge cucerirea Daciei de către romani. Există chiar o formaţiune considerată a fi Scaunul lui Zamolxe, căruia îi corespunde la suprafaţă, după cca.350 metri copertă de roci. Această legendă porneşte şi de la faptul că pe platoul de deasupra peşterii a fost descoperită cetatea dacică „Cetăţuia”.
Legendară, istorică, spectaculoasă, Peştera Polovragi este o altă dovadă că natura face minuni. Merită să vedem cu ochii noştri această creaţie, veche de peste 7 milioane de ani, să ne bucurăm de peisajele sublime din împejurimi şi de oamenii cu suflet cald din zonă.
ACCES:
- Râmnicu-Vâlcea – Horezu – Polovragi (69 km)
- Târgu-Jiu – Plovragi (55 km)
- Baia de Fier – Polovragi (6 km)
- Bucureşti – Polovragi (250 km)
PROGRAM VIZITARE (martie – noiembrie):
- Miercuri – Duminică: 10.00 – 18.00
- Ghidul autorizat însoţeşte grupul de vizitatori, pornind la la poarta peşterii la orele fixe
- Un traseu se parcurge în aproximativ 40 minute
TAXE INTRARE:
- Adulţi – 5 lei
- Elevi, studenţi – 2,5 lei
- Fotografiat, filmat – 5 lei
E-mail: muzeulgorjului@gmail.com
Tel./Fax: 025-321.20.44
Autor: Tina Solonaru
Poze: www.panoramio.com