Movilele sunt botezate de către localnici “guruieţi”, şi sunt nişte ridicături ciudate de pământ, înalte de cca. 20-30 de metri.

Piramidele de la Sona, după cum mai sunt numite movilele uriaşe de la marginea satului, au stârnit multe dispute asupra originii lor, dar şi datorită unor fenomene ciudate care au loc in zonă. Sătenii spun ca apa aşezată la o anumită înălţime capată proprietăţi curative, iar carnea nu intră in putrefacţie. Cele opt movile de pământ se înalţă pe un deal de la marginea satului şi sunt amplasate pe două linii paralele. Unii mai spun ca guruieţii aveau forme piramidale, dar vremea i-a erodat.

În jurul piramidelor s-au ţesut mai multe legende. Bătrânii povestesc că, pe vremuri, un uriaş ar fi trecut Oltul şi şi-a scuturat încălţările de noroi exact pe locul unde se înalţă guruieţii. Într-o altă poveste, piramidele au fost ridicate de turci, care atunci când plecau spre apus, îşi lasau din turbane pământul adus de acasă.

Surprize au avut şi cercetătorii, care au comparat guruieţii de la Sona cu tumulii în care erau îngropate căpeteniile celte sau scite, mai ales că aceste popoare au traversat şi teritoriul României. În plus, arheologii au găsit în jurul piramidelor ceramica din epoca târzie a bronzului şi din perioada Hallstat. O ipoteză interesantă a fost lansată de un cercetător basarabean, care crede că guruieţii sunt nişte vestigii dacice. Andrei Vartic susţine că alte patru piramide asemănătoare există şi la marginea altor sate din Braşov, la Halmeag şi Buneşti, iar dacă se uneşte pe hartă locul unde există guruieţii cu vărful Omu, se obţine un triunghi dreptunghic, cu unghiuri de 60 şi 30 de grade. Un alt triunghi, mai mare, ar avea în varfuri cetatea dacică de la Racoş, vârful Omu şi cetatea dacică Sarmizegetusa.