Hainele „ale bune“ de Rupea sunt usor de recunoscut pentru ca garoafa rosie de pe clop si legatura de gat neagra, cu canace Si ciucuri la colturi, rasucita si trasa prin inel, nu se vad la flacaii de prin alte locuri, la fel cum „surte“ de matase neagra inflorata, peste fuste negre, n-au alte fete. Cioarecii de dimie alba erau bagati de baieti in cizme, iar peste camasa lunga aveau chieptarul. Fetele purtau ia tesuta din bumbac, ghete-nalte si negre, iar chieptarita lor, ca si chieptarul fecioresc, era din piele de oaie argasita si brodata cu fir de arnici rosu si negru. Iarna se-mbraca un rekel de postav negru, iar la colindat pe caciula statea vrasta bogat impodobita.
Se ghicesc influentele sasesti si nu putea fi altfel cand traiau unii langa altii, iar daca tatal vedea la sas bunastare si asezamant, se obisnuia sa-si tomneasca ficiorul „sluga la sas degeaba”. Era un fel de ucenicie neplatita, desi se stia de la-nceput, de toata lumea, ca dupa un an sasul va face un rand intreg de haine cadou pentru flacau. Cu tot cu cizme si o legatura de gat care sa aminteasca cumva de cravata scurta pe care o purta el.
V-ar plăcea să aflaţi şi despre:
Costume Populare
Hainele „ale bune” de Rupea sunt usor de recunoscut pentru ca garoafa rosie de pe clop si legatura de gat neagra, cu canace si ciucuri la colturi, rasucita si trasa prin inel, nu se vad Citeste mai mult ...
Balul Portului Popular – Rupea
In fiecare februarie, toti locuitorii din Rupea asteapta cu nerabdare Balul Portului Popular, iar unii dintre cei care au parasit locul vin la bal, din tara si chiar din strainatate. Nu uitati ca e februarie, luna-n Citeste mai mult ...
Mestesuguri – Rupea
Razboiul de tesut era fabrica de textile a taranului, pentru ca unealta si priceperea nevestelor ii imbracau pe toti ai casei, ba umpleau si lazile de zestre, iar lepedeele, pledurile si stergarele, tot ce era Citeste mai mult ...
Folclor si arta populara – Zona Rupea
Se vorbeste des despre faptul ca locuitorii acestui tinut sunt mandri de portul si obiceiurile lor. Asa e, dar mai e ceva. Ei isi pretuiesc obiceiurile si se bucura sa-si poarte straiele de sarbatoare, iar Citeste mai mult ...
Portul popular ardelenesc (femeiesc): Ţara Oaşului, Maramureş, Ţara Lăpuşului
Zona maramureşeană se constituie într-un spaţiu al populaţiilor mixte, prin urmare şi al întâlnirii dintre diferite datini, obiceiuri şi tradiţii, între moduri distincte de a înţelege lumea şi universul. În fond, convieţuirea în acest context Citeste mai mult ...
Portul Turistic Tomis
Este un loc care nu trebuie uitat de turisti. Aici se organizeaza croaziere pe mare, cei pasionati de gastronomie pot servi preparate specifice la restaurantele pescaresti de pe faleza. Pe timpul verii acesta este locul Citeste mai mult ...
Obiceiuri de Craciun – Rupea
Din Ajun in satele romanesti creste zvon de sarbatoare si asa se numara zilele pana trec oamenii in Anul Nou, si aproape tot atatea zile ti-ar lua sa vezi si sa asculti toate colindele Citeste mai mult ...
