La sud de Va
lea Lapuşnicului, pe unde altădată se scurgea cel mai lung gheţar din Carpaţii româneşti (13 km lungime, 300 m grosime), se afla aşa-numitul Retezat Mic, alcătuit preponderent din calcare.
Aici se află paradisul peşterilor (Peştera Ursoaicei, Peştera lui Zeicu, Dalma cu Brazi, Peştera cu Cuie), avenelor (Avenul din Stana Tomii) şi cheilor (Butii, Scocului), dar şi “resedinţa” unui personaj legendar, Iovan Iorgovan, care l-a târât pe balaur printre munţi, săpând cu spinarea acestuia Valea Jarului. De numele acestui erou ne aminteşte cel mai înalt vârf din zonă, Piatra Iorgovanului (2014 m), în care putem vedea, cu puţină imaginaţie, silueta împietrită a viteazului ţinând buzduganul în mână, precum şi Peştera Iorgovanului, locul unde a murit balaurul dând naştere muştelor columbace, chinul vitelor de astăzi. Puţini oameni mai cunosc povestea meşterului Vâlcan şi a flăcăului Straja, băiatul blestemat de o vrăjitoare să orbească de un ochi. Închis într-un turn meşterit de Sfârmă – Piatră, flăcăul veghează de mii de ani. Cu singurul său ochi, el veghează paşunile pe care altă dată o întâlnea pe fata ciobanului cea frumoasă.
V-ar plăcea să aflaţi şi despre:
Legenda Oltului şi a Mureşului
A fost odată în vremuri îndepărtate, când se năşteau poveştile, în vârf de munte o falnică cetate cu două turnuri. Aici trăiau de multă vreme împăratul şi a lui nevastă ce aveau doi fii gemeni Citeste mai mult ...
Legenda Mărţişorului
Odată cu sosirea primăverii, ne bucurăm de una dintre cele mai frumoase tradiţii româneşti, vechi de peste 8000 de ani, cu o încărcătură simbolistică deosebită. Mărţişorul este sărbătorit cu entuziasm de românii de pretutindini (Rep. Citeste mai mult ...
Legenda Mânăstirii Putna
Cică trăia într-o chilie sărăcăcioasă un călugăr: Daniil Sihastru . Îi zicea lumea sihastru, pentru traiul său singur. Acesta a fost coborât din cer de Dumnezeu pentru a face bine oamenilor rătăciţi prin pustietatea aceasta. El nu Citeste mai mult ...
Legenda Bucureştiului
Chiar dacă astăzi poartă emblemă de metropolă, extrem de aglomerată şi cosmopolită, Bucureştiul are în spate o legendă cu vădite rădăcini rurale. Ca şi majoritatea aşezărilor româneşti, capitala a fost întemeiată de ciobani, astfel confirmându-se Citeste mai mult ...
Hidra de pe Valea Cernei
Având izvoarele în inima Carpaţilor Meridionali, râul Cerna era cunoscut, în vremuri îndepărtate, de către greci sub denumirea de Ternessos, Lerna, Dierna şi de către romani ca Zernes. Pe aceste meleaguri, lângă acest iute râu Citeste mai mult ...
Legenda satului Bucura (Mehedinţi)
Numele de Bucura i s-a dat acestei comune, se povesteşte din bătrîni că l-ar fi luat de la o fată numită Bucura,în împrejurările următoare. Trecînd prin acest loc un convoi de robi, Citeste mai mult ...
Peştera poarta zmeilor
Acest deal zace pe hotar între comitatul Cluj, Alba inferioară şi Bihor. Înlăuntru se află o şură numită "Şura zmeilor".
În vechime, cine mai ştie, era aci ţara zmeilor. Mai erau şi oameni pe pământ, dar credeţi doară că cutează careva să se apropie de locuinţa zmeilor? Doamne fereşte! Tot mii de bucăţele ar fi făcut zmeii pe nenorocitul acela ce s-ar fi arătat pe acolo.
